Figuri diabolice Marchizul de Sade (1740-1814) (I)

Înainte de a muri, marchizul de Sade lucra la un roman ambiţios, în 10 volume, intitulat The Days of Florbelle or Nature Unveiled (Natura dezvăluită), care probabil că a fost ultimul catalog al tuturor perversiunilor cunoscute deopotrivă de bărbaţi şi femei. De Sade a scris acest roman în timp ce era internat într-un ospiciu din Charenton, Franţa. După moartea sa, manuscrisul romanului The Days of Florbelle a fost încredinţat fiului mai mare al lui de Sade, care i-a dat foc. Această acţiune drastică din partea moştenitorului lui de Sade s-ar putea explica prin faptul că fiul lui citise lucrările anterioare ale tatălui, mai ales The 120 Days of Sodom, şi hotărîse să nu fie răspunzător de răspîndirea în lume a scrierilor marchizului de Sade. Dacă nu aţi citit nici una din lucrările marchizului sau nu aţi văzut filmul Quills (care s-a bazat mai mult pe viaţa marchizului, dar care include şi extrase din scrierile sale) vă puteţi face o idee în legătură cu imaginaţia lui de Sade, utilizînd direct site-ul web (www SIEMENS) pe care se află textul complet al lucrării sale 120 Days of Sodom. Este recomandată discreţia cititorilor. Recunoaştem că am avut unele ezitări înainte de a-1 include pe marchizul de Sade în rîndul celor mai răi oameni din istoria umanităţii. De Sade a fost un scriitor căruia i-a plăcut perversitatea şi care a dus o viaţă mai puţin virtuoasă, dar care este amintit mai mult pentru comportamentul lui scandalos şi cărţile sale, decît pentru genocid sau acte teroriste (comportamente evidente ale multora din cei incluşi în această listă). Totuşi, termenul sadism, care se defineşte prin plăcerea de a provoca suferinţă altora, este derivat din numele marchizului. Concepţia despre lume a lui de Sade a avut un asemenea impact, încît disciplina psihologiei defineşte ca sadică persoana care îşi procură plăcere sexuală sau alte plăceri extreme prin acte de cruzime deliberată exercitate asupra altora. Acest lucru a fost suficient de convingător pentru a-1 include în această listă (la urma urmelor, influenţa poate fi profundă). Însă ceea ce a înclinat în mod hotărîtor balanţa au fost selecţiile din cartea marchizului The 120 Days of Sodom, care descrie unele din cele mai abominabile acte de tortură sexuală de care este capabil omul. De Sade a scris adesea cu intenţia de a şoca. Printre ţintele sale preferate se numărau clerul şi oamenii religioşi. În opera sa întîlnim scene în care cei care făceau orgii sexuale introduceau anafura în cavităţile trupurilor înainte de actul sexual. Vă puteţi imagina impactul acestor scene într-o perioadă în care Biserica guverna de facto, iar monarhiile erau adesea la cheremul Papei. De Sade a fost un misogin, un bisexual şi un sadic. El s-a delectat scriind despre coprofilie, pedofilie, tortură, homosexualitate, mutilare şi viol, imaginîndu-şi variaţiuni sofisticate asupra tuturor perversiunilor posibile. A scris The 120 Days of Sodom în 37 de zile. (Va urma)

MARTIN GILMAN WOLCOTT

Share |

Articol vizualizat de 1287 ori

09 Apr 2011