Seriale Documentare
Fidelii lui Băsescu, unşi în diplomaţie (I)
În 2008, şeful statului promitea că „incompetenţii şi clienţii politici” nu vor mai ajunge consuli sau ambasadori
OCTOMBRIE 2008. Congresul Asociaţiilor române din diaspora, Alcala de Henares, Spania. Invitat de marcă - Traian Băsescu, preşedintele României. Cu doar cîteva luni înainte de alegerile parlamentare, pe final de mandat al Guvernului Tăriceanu, preşedintele Traian Băsescu vorbeşte despre „apetitul” Guvernului de a trimite „clienţii politici şi incompetenţi” pe posturi de consul. Declaraţia vine în contextul în care reprezentanţi ai comunităţilor de români din statele europene critică prestaţia unor consuli, despre care spun că nu cunosc nici măcar o limbă străină. „Marea problemă pe care o avem este în zona consulatelor, unde nefiind nevoie să treacă prin filtrul Parlamentului şi prin semnătura preşedintelui, se observă un apetit al Guvernului de a trimite clienţi şi incompetenţi politici”, acuză preşedintele, în aplauzele asistenţei. Politician de anvergură, pregătindu-se de alegeri pentru un nou mandat, Traian Băsescu percutează imediat la nemulţumirile exprimate şi promite ferm emigranţilor români că, „după alegeri”, se va face o curăţenie radicală în zona consulatelor, „aşa încît nici prietenii, nici clienţii politici, să nu mai aibă loc în aceste funcţii”. Punctul 2 – ambasadorii. La exemplificarea dată de participanţii la Congres, care s-au declarat nemulţumiţi de ambasadorul de la acel moment din Polonia, Traian Băsescu extinde criticile la numirile politice ale ambasadorilor şi se bate cu pumnul în piept că numeşte în aceste funcţii doar diplomaţi de carieră, promovaţi pe criterii profesionale.
Consulii Cynthia Curt şi Mioara Mantale. MAI 2011. Guvernul Emil Boc, plasat la Palatul Victoria prin bunăvoinţa lui Traian Băsescu, foloseşte coşul de gunoi din Palat pentru „depozitarea” promisiunilor lui Băsescu. Prin decizia directă a lui Emil Boc, consilierul de Stat al aceluiaşi Emil Boc, Cynthia Curt, este numită consul general al României la Barcelona. La numai 30 şi un pic de ani, „blonda lui Boc”, după cum era numită în presa clujeană, ajunge la Barcelona după un adevarăt maraton de funcţii politice căpătate în naveta Cluj-Bucureşti: fostă asistentă a lui Emil Boc la Cluj la Facultatea de Ştiinţe Politice, în 2005 a fost numită subprefect de Cluj, în 2007 a fost desemnată inspector guvernamental, pentru ca în 2009 să devină consilier de Stat la Cancelaria aceluiaşi Emil Boc. După o scurtă „odihnă” în Palatul Victoria, la sfîrşitul lui 2010 Cynthia Curt a fost desemnată membru al Consiliului Naţional de Integritate tot de către Emil Boc, apoi a încercat să obţină un vot al Senatului pentu funcţia de preşedinte al Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, pentru ca, respinsă, doar cîteva săptămîni mai tîrziu, să fie „recompensată” cu funţia de preşedinte al CNI. De la controlul averilor politicienilor români, Cynthia Curt evoluează, în mai anul acesta, la controlul voturilor românilor din diaspora, din funcţia de consul general la Barcelona. Cum explică Emil Boc încălcarea directivelor băsesciene şi numirea politică a Cynthiei Curt în funcţia de consul general? Cu o forţare paronimică: are experienţă de „consilier”, deci i se potriveşte funcţia de „consul”. „E doctor în Relaţii internaţionale, are experienţă de consilier de mai bine de 2 ani de zile, este specialist în drept”, argumente „mai mult decît suficiente”, susţine Emil Boc. Oficialii MAE, unde însuşi şeful Teodor Baconschi a ajuns prin răsplătirea prezidenţială a eforturilor sale de la Paris în realegerea lui Traian Băsescu ca preşedinte, sar în apărarea viitorului consul general, acuzat că nu îndeplineşte criteriile din lege pentru desemnarea diplomaţilor: nu face parte din corpul diplomatic. „Pentru funcţia de şef de misiune diplomatică sau consulară pot fi propuse pentru numire, în mod excepţional, personalităţi ale vieţii publice.” Promisiunea prezidenţială din octombrie 2008 e încălcată. Cotrocenii tac. (Va urma)






