EXPERIENŢA UNUI OM TRĂZNIT PRIN TELEFON ŞI ÎNVIAT DIN MORŢI (XIX)

La ora actuală ştiu că fiecare din aceste camere reprezintă forma modernă a unui oracol antic, respectiv a unui templu al misterelor din categoria celor care erau foarte populare în Grecia antică. Spre exemplu, ceea ce se petrece în camera cu pat este similar cu inducerea visului care se petrecea în Templul lui Asclepio. Secţiunea pentru lecturi psihice simbolizează Templul lui Apolo din Delphi, unde oamenii vorbeau cu spiritele. Camera de reflecţie nu reprezintă altceva decît „necromantul” din Ephyra, unde anticii se duceau pentru a vedea apariţii ale persoanelor dragi decedate. Nu am descoperit toate aceste lucruri decît mulţi ani mai tîrziu, cînd doctorul Raymond Moody, care are un doctorat în filozofie şi unul în medicină, a remarcat o corespondenţă între aceste camere şi oracolele respective.

Ce puteam face însă pentru a construi aceste oracole moderne? Fiinţa de Lumină mi-a spus să nu îmi fac griji, întrucît toate componentele camerelor vor veni singure la mine. Tot ce aveam eu de făcut era să le asamblez, adică să le pun la locul lor. Nu prea înţelegeam răspunsul ei, fiindcă nu cunoşteam nimic despre aceste lucruri. Ştiam cîte ceva despre meditaţie, întrucît o practicasem în timpul lecţiilor de karate, pe vremea cînd eram copil.

Oricum, nu cunoşteam suficiente lucruri pentru a construi un astfel de stabiliment.

- Nu-ţi face griji, mi-a repetat Fiinţa de Lumină. Totul va veni de la sine către tine. Fiinţa a numit aceste locuri „centre”. Mi-a spus apoi că misiunea mea pe Pămînt era să le construiesc. În final, mi-a transmis că a sosit timpul să mă întorc pe Pămînt.

M-am opus acestei întoarceri. Îmi plăcea acest loc. Eram de puţin timp aici, dar îmi dădeam seama că eram liber să plutesc în toate direcţiile şi că aveam un acces total la întregul Univers. După o astfel de libertate, întoarcerea pe Pămînt avea să îmi pară la fel de neplăcută ca şi trăitul pe vîrful unui ac. Din păcate, nu aveam de ales.

- Aşteptăm acest lucru de la tine. Trebuie să te întorci pe Pămînt pentru a-ţi îndeplini această misiune, mi-a spus în încheiere Fiinţa de Lumină.

După care m-am trezit că mă întorc în corpul meu.

Întoarcerea

Am părăsit Oraşul de Cristal şi am intrat într-o atmosferă de un albastru-cenuşiu. Aceasta era identică cu aceea în care am ajuns imediat după ce am fost lovit de trăznet, aşa că nu pot decît să trag concluzia că reprezintă bariera pe care trebuie să o traversăm cu toţii atunci cînd intrăm în lumea spirituală. Am ieşit din această atmosferă şi m-am trezit că plutesc pe spate. M-am rostogolit fără nici un efort cu faţa în jos şi am văzut că plutesc deasupra unui coridor. Sub mine se afla o targă pe rotile, cu un corp rigid pe ea, acoperit cu un cearşaf. În mod evident, persoana aflată sub cearşaf era moartă. Am auzit un ascensor deschizîndu-se. Din el au ieşit 2 oameni în halate albe, care s-au îndreptat către omul mort de pe targă. Vorbeau de parcă ar fi ieşit dintr-un club de noapte, iar unul dintre ei fuma şi trimitea rotocoale de fum către tavanul sub care pluteam eu. Mi-am dat seama că cei 2 au venit pentru a ridica trupul şi pentru a-1 duce la Morgă. (Va urma)

DANNION BRINKLEY şi PAUL PERRY

Share |

Articol vizualizat de 1157 ori

28 Iun 2011