CRIZA DATORIILOR DE STAT - COMPONENTĂ A CRIZEI MONDIALE ŞI GLOBALE (IV)

VII.  COMPARAŢIA CU SUA. MODELUL SUPREM AL SISTEMULUI

1) SUA, cea mai mare putere economică a lumii, s-au plasat în centrul dezbaterilor şi confruntărilor în ceea ce priveşte nivelul deficitelor bugetare şi proporţiile datoriei de stat (suverane, publice, guvernamentale). Disputele în Congresul SUA între republicani şi democraţi au îmbrăcat forme ascuţite şi s-a mers atît de departe cu divergenţele, încît unii lideri americani – exagerînd – au invocat posibilitatea „intrării în încetare de plăţi”. În anii de criză 2008-2010, deficitele bugetare ale SUA au reprezentat 8-10% din PIB. La nivelul anului 2011, deficitul bugetar al SUA se ridică la 1400 miliarde de dolari sau 10,7%. Acest deficit bugetar este mai mare decît suma totală a deficitelor bugetare din UE (ale celor 27 ţări membre), care a fost în anul 2010 de 1.040 miliarde dolari (784 miliarde euro). În aceste condiţii, datoria de stat (publică) a SUA (alimentată în principal de deficitele bugetare sporite) s-a mărit considerabil în anii de criză şi a ajuns, în luna iunie 2011, la cifra de 14,4 trilioane dolari sau 98,6% din PIB. În felul acesta, s-a atins plafonul de îndatorare aprobat de Congresul SUA, care este de 14,3 trilioane de dolari.

2) Dinamica datoriei publice (suverane) a SUA a fost extraordinară. În perioada 2001-2011, datoria suverană a SUA a sporit de la 5,7 trilioane dolari la 14,4 trilioane dolari (în guvernarea Bush – 8 ani – a sporit cu 5 trilioane de dolari şi în guvernarea Obama cu 3,7 trilioane dolari).

În anii de criză, datoria publică a SUA s-a mărit astfel: în 2008 – cu 1,5 trilioane dolari, în 2009 - cu 1,9 trilioane de dolari şi în 2010 cu 1,7 trilioane dolari.

Datoria publică a SUA, de 14,4 trilioane de dolari, este mai mare decît datoriile suverane ale UE (în cele 27 ţări membre), care în 2010 s-au ridicat la 13 trilioane (9,8 trilioane euro).

 REMARCĂ SPECIALĂ: Din datoria publică de 14,4 trilioane dolari SUA – 4,5 trilioane dolari (31%) aparţin guvernelor străine şi străinilor (din care China – 1.160 miliarde dolari sau 8%, Japonia – 912 miliarde dolari sau 6,4%, Marea Britanie – 346 miliarde dolari sau 2,4%, Brazilia – 211 miliarde dolari sau 1,5%, ţările exportatoare de petrol – 229 miliarde de dolari sau 1,6%, Rusia – 151 miliarde de dolari). Specialiştii americani i-au examinat cu o anumită grijă pe aceşti „proprietari” şi au făcut observaţii asupra consecinţelor acestei situaţii. Studiile specialiştilor americani atrag atenţia că în SUA criza a mărit poverile financiare asupra guvernului cu peste 10 trilioane de dolari sub formă de angajamente şi garanţii şi alte 2,6 trilioane de dolari în investiţii şi cheltuieli, din care numai unele au fost cuprinse în documentele bugetare.

3) Pentru a asigura finanţarea în continuare a deficitului bugetar, preşedintele Obama a solicitat Congresului SUA majorarea plafonului de îndatorare, peste 14,3 trilioane de dolari. În cele din urmă, el a anunţat oficial (la 2 august a.c.) faptul că s-a ajuns la un compromis privind majorarea plafonului de îndatorare a SUA. S-a căzut de acord asupra unui plan de reducere a deficitelor bugetare în următorii 10 ani cu 917 miliarde dolari (din care 350 miliarde dolari la bugetul de apărare). O comisie specială continuă examinarea, pînă la sfîrşitul anului, pentru o reducere a deficitelor bugetare cu încă 1,5 trilioane de dolari, astfel încît reducerea totală să fie de 2,4 trilioane de dolari în următorii 10 ani. După acest compromis (salutat şi de directorul general al FMI, doamna Christine Lagarde) se aşteapta o liniştire a situaţiei, dar nu s-a întîmplat aşa.

SCANDALUL COBORÎRII RATINGULUI. O agenţie de rating s-a încumetat să retrogradeze ratingul de ţară al SUA. Oficialii şi specialiştii americani şi-au exprimat dezacordul cu această retrogradare. Însuşi preşedintele Obama, într-un discurs oficial la Casa Albă, a criticat decizia agenţiei de rating, susţinînd că Statele Unite ale Americii merită un rating maxim de ţară.

REACŢIA DE PANICĂ A BURSELOR. După comunicatul agenţiei de rating din 5 august a.c., panica a pus stăpînire pe burse. Au avut loc scăderi importante la bursele americane şi apoi la bursele europene şi asiatice. În ziua de 9 august, turbulenţele s-au atenuat şi bursele au revenit pe creşteri.

4) Pentru ca informarea să fie cît mai deplină, subliniem că sursele americane de specialitate atrag atenţia că în tabloul general al obligaţiilor, al datoriilor statului în SUA trebuie să se aibă în vedere şi datoriile din programele separate privind Securitatea socială (7,7 trilioane de dolari), Medicare şi Medicaid (38,2 trilioane de dolari). În total, datorii de 45,8 trilioane de dolari, în plus faţă de datoria publică (suverană) de 14,4 trilioane de dolari.

5) Liderii politici şi specialiştii americani au făcut multe analize şi comentarii privind consecinţele negative ale crizei datoriilor suverane. Unele duse la extrem. S-au comentat implicaţiile privind inflaţia, devalorizarea dolarului, creşterea dobînzilor şi a costurilor împrumuturilor primite, efectele asupra încetinirii creşterii economice, efectele pe plan global, slăbirea rolului de monedă de rezervă internaţională a dolarului. Unii specialişti americani susţin că nu există un prag periculos determinat, în ce priveşte datoriile suverane, dovedit de experienţa practică sau în mod teoretic. În acest sens, se face referire la faptul că Japonia (a treia putere economică a lumii) deţine o datorie publică ce reprezintă 220% din PIB şi se ridică la 10 trilioane de dolari. Alţii spun că un nivel al datoriei suverane de peste 90% din PIB are drept consecinţă un ritm mai scăzut de creştere economică. Atît în lumea politicii, cît şi în sfera economică, în SUA se manifestă preocuparea de a se întreprinde măsuri pentru reducerea deficitelor bugetare excesive şi atenuarea creşterii datoriilor suverane.

*  *  *

Lumea politică şi economică a avut toate privirile aţintite asupra deciziilor care se iau în Statele Unite, asupra tendinţelor ce se proiectează, care au o mare influenţă asupra proceselor economice din întreaga lume. Ar fi fost prea grav ca SUA, cea mai mare putere economică a lumii, să intre în incapacitate de plată, din cauza certurilor dintre partidele politice – republicani şi democraţi.  O preocupare, însă, pentru problemele de fond privind deficitele bugetare excesive şi proporţiile datoriilor suverane este naturală, întrucît SUA reprezintă modelul suprem al sistemului şi influenţează puternic evoluţiile economice şi sociale la scară mondială şi globală. Cercetarea noastră ne determină să afirmăm în încheiere: criza datorilor de stat, a datoriilor suverane, reprezintă o componentă a crizei mondiale şi globale, care se prelungeşte mult. (Sfîrşit)

Grupul de Iniţiativă „Reînnoirea”

FLOREA DUMITRESCU

GHEORGHE STROE

CRISTIAN APOSTOL

Share |

Articol vizualizat de 960 ori

23 Aug 2011