Cărţi interzise Faţa nevăzută a Evei: Femeile în lumea arabă (II) (The Hidden Face Of Eve: Women In THE ARAB WORLD)

ISTORICUL CENZURII

Nawal El Saadawi a fost mult timp incomodă pentru autorităţile religioase şi politice ale Egiptului, pe care le-a înfuriat în repetate rînduri cu solicitările ei deschise pentru drepturile femeilor, scrierile îndrăzneţe şi fundamentarea laică a autorităţii patriarhale.

Ea a fost prima feministă din lumea arabă care a înfruntat în mod public problemele femeilor, precum mutilarea genitală, prostituţia, incestul sau abuzurile sexule asupra fetelor şi femeilor arabe. Primul ei studiu despre statutul femeilor arabe şi despre lupta lor pentru eliberare, Femeile şi sexul, publicat în Egipt în 1972, a fost un bestseller, dar a iritat liderii religioşi şi pe cei ai guvernării. Ca rezultat direct al publicării cărţii, ea a fost eliberată din funcţia avută în cadrul Ministerului Sănătăţii. De asemenea, şi-a pierdut şi postul de editor al revistei Health, şi cel de secretar adjunct al Asociaţiei Medicale. Editorul ei a fost obligat să oprească publicarea şi să ceară înapoierea tuturor exemplarelor din Femeile şi sexul.

În 1977, publicarea lucrării Faţa nevăzută a Evei în arabă şi a traducerilor ulterioare în mai multe limbi internaţionale i-au adus atenţia opiniei publice internaţionale, dar şi mai multe neajunsuri în Egipt. În timpul preşedintelui Anwar Sadat, din 1970 pînă în 1981, în ciuda absenţei unei cenzuri oficiale, anumite legi ale siguranţei permiteau primului-ministru să oprească publicarea şi distribuţia unei cărţi. În urma refuzului de a fi tipărită în Egipt, El Saadawi a reuşit să îşi publice cartea la Beirut, în Liban. Cartea a fost interzisă în multe ţări arabe, printre care şi Egipt, unde autorităţile vamale au oprit pătrunderea ei, sub autoritatea Legii Importurilor de Bunuri Străine. „Islamiştii au considerat examinarea critică a legăturilor dintre cele trei tabuuri sociale ale Orientului Mijlociu - religie, sex, şi ordine politică - ca pe o blasfemie.” El Saadawi scria: „O scriitoare neobedientă este pedepsită dublu, odată ce a încălcat norma obligaţiei fundamentale faţă de cămin, bărbat şi copii”. Cînd Centrul pentru Idei Noi din Teheran a tradus cartea în limba farsi în 1980, islamiştii fundamentalişti dintre adepţii Ayatolahului Khomeini au dat foc cărţii şi editurii care o publicase. În ciuda interdicţiilor, cartea, introdusă clandestin din Liban şi vîndută pe sub mînă, a fost citită pe scară largă în Egipt şi în multe dintre ţările arabe în care era interzisă. Scrierile lui El Saadawi şi opiniile ei de inspiraţie de stînga - s-a opus Acordului de pace de la Camp David, din 1979, între Egipt şi Israel -au dus la arestarea şi încarcerarea ei, în 1981, sub Regimul Sadat. Împreună cu mulţi alţi intelectuali egipteni, a fost întemniţată timp de 3 luni, pentru presupuse „crime împotriva statului”, şi eliberată doar după asasinarea lui Sadat. Abia la începutul anilor ’80 a reuşit să publice cartea în Egipt, deşi avea în continuare interdicţie de a apărea la Televiziunea şi Radioul egiptene. După eliberarea din închisoare, ea a fondat Asociaţia Solidarităţii Femeilor Arabe, o reţea internaţională a femeilor arabe, care susţinea cauza feminismului şi a laicismului. În iulie 1991, guvernul egiptean condus de Hosni Mubarak a interzis filiala egipteană a organizaţiei şi a interzis şi revista feministă pe care aceasta o publica. El Saadawi a fost ţinta a numeroase ameninţări cu moartea din partea unor fundamentalişti islamici. Şeicul Mohamed al-Ghazzali, un binecunoscut membru al Universităţii Al-Azhar, stabilimentul religios de stat al Egiptului, a denumit-o „un animal”. În iunie 1992, guvernul a detaşat un grup de paznici înarmaţi, pentru a-i oferi protecţie. „Nu am avut niciodată încredere în ei”, spunea El Saadawi. „Chiar nu credeam că cei de la Putere sînt atît de preocupaţi de soarta mea. Ştiam că şi curentele politice care se aflau în umbra religiei ucideau intelectuali şi scriitori în numele lui Dumnezeu... Aceste curente politico-religioase erau parte integrantă a sistemului de guvernămînt din Egipt, parte integrantă a reţelei de putere şi autoritate...” În 1993, ea a părăsit Egiptul, temîndu-se pentru viaţa sa, şi s-a mutat în Statele Unite, unde este profesor universitar asociat. (Sfîrşit)

NICHOLAS J. KAROLIDES

MARFARET BALD

DAWN B. SOVA

Share |

Articol vizualizat de 1474 ori

11 Apr 2011