Cărţi interzise Faţa nevăzută a Evei: Femeile în lumea arabă (I) (The Hidden Face Of Eve: Women In THE ARAB WORLD)

Autor: Nawal El Saadawi

Data şi locul publicării iniţiale: 1977, Liban; 1980, Statele Unite

Edituri: Al-Mu’assassat; Zed Books

Forma literară: text sociologic

REZUMAT: Medic, sociolog, romancieră şi autoare de eseuri despre problematica femeilor în lumea arabă, Nawal El Saadawi este una dintre, cel mai des traduse scriitoare egiptene şi o feministă declarată. În această relatare personală şi deseori tulburătoare, autoarea expune abuzurile ascunse faţă de fetele şi femeile din lumea islamică şi ideologiile pe care le consideră responsabile de condiţiile de opresiune. Acoperind o largă varietate de problematici, de la mutilarea genitală a femeilor şi la abuzarea sexuală a fetelor la prostituţie, relaţii sexuale, căsătorie şi divorţ, El Saadawi avansează teza potrivit căreia problemele femeilor din lumea arabă se nasc nu din valorile şi substanţa islamului, ci din sistemul politic şi economic de dominaţie masculină. Una din armele cele mai importante care ţin sub ameninţare o eventuală revoltă a femeilor împotriva valorilor dominaţiei masculine este folosirea distorsionată a doctrinelor islamului, exploatarea religiei în scopuri politice şi sociale. Opresiunea faţă de femei în orice societate este expresia unei structuri economice construite pe proprietatea asupra pămîntului, sistemul de moştenire şi paternitate şi familia patriarhală ca unitate socială, consideră El Saadawi. Culturile arabe nu sînt unice în practica transformării femeilor într-o marfă. În esenţa islamului însuşi, statutul femeilor este cu nimic mai prejos decît în iudaism sau creştinism. El Saadawi relatează propriile experienţe de mutilare genitală la vîrsta de 6 ani, un obicei frecvent pentru fetele din Egipt. „Societatea m-a făcut să mă simt, începînd din ziua cînd am deschis ochii către viaţă, că sînt o fată şi că ori de cîte ori este pronunţat cuvîntul bint (fată) el este însoţit de dispreţ”. Amintindu-şi de perioada în care lucra ca medic în zonele rurale egiptene, ea analizează daunele psihologice şi fizice ale mutilării genitale, care are ca scop să priveze femeile de plăcera sexuală pentru a asigura virginitatea pînă la căsătorie şi castitatea după aceea. Societatea, reprezentată de clasele dominante şi de structura masculină, menţionează El Saadawi, a realizat la un anumit moment puterea dorinţei sexuale feminine. Dacă femeile nu erau controlate şi subjugate, ele nu s-ar fi supus constrîngerilor morale, legale şi religioase, mai ales celor legate de monogamie. O intimitate ilicită cu un alt bărbat putea duce la confuzii în privinţa succesiunii şi a moştenirii, întrucît nu se putea şti dacă copilul altui bărbat ar fi intrat în linia de descendenţi. El Saadawi, de asemenea, discută un alt subiect tabu, molestarea sexuală a fetelor de către bărbaţii familiei. Ea citează un studiu realizat în 1973, la care au participat 160 de fete şi femei egiptene din clase sociale diferite, atît din familii educate, cît şi needucate. Una din concluziile studiului arată că molestarea sexuală a fetelor de către bărbaţi era frecventă. Numărul în creştere de bărbaţi, cărora le este imposibil să se căsătorească din motive economice, segregarea sexelor, lipsa de eliberări sexuale pentru bărbaţi, proximitatea convenabilă a membrilor de sex feminin ai familiilor sau a servitoarelor tinere şi statutul înjositor al femeilor sînt tot atîţia factori care contribuie negativ la această problemă. El Saadawi analizează sistematic şi alte abuzuri împotriva femeilor, printre care obiceiurile şi regulile căsătoriei, care transformă femeile în marfă ce poate fi cumpărată în schimbul zestrei, sau vîndută la un anumit preţ; legile care pedepsesc femeile pentru adulter; interzicerea avortului în cele mai multe dintre ţările arabe, care au ca rezultat cazuri de deces matern în urma avorturilor clandestine; regulile căsătoriilor care dau dreptul bărbatului să interzică femeilor părăsirea casei pentru muncă sau călătorii. Analizînd Istoria Egiptului, El Saadawi descoperă predominanţa zeităţilor feminine ale Egiptului faraonic ca o pe o reflectare a statutului înalt de care se bucurau femeile înaintea apariţiei sistemului caracterizat de familia patriarhală, proprietatea funciară şi diviziunea în clase sociale, în istoria islamică, El Saadawi o evidenţiază pe Aisha, una dintre soţiile lui Mahomed, ca un exemplu de femeie eliberată renumită pentru voinţa sa puternică, pentru elocvenţă şi inteligenţă. Aisha nu a ezitat să se opună şi să îl contrazică pe Profet; ea a luptat în mai multe bătălii şi războaie şi era implicată în mod activ în politică, cultură şi literatură. Emanciparea completă a femeilor în ţările arabe şi pretutindeni, spune El Saadawi, nu poate veni decît cînd umanitatea va renunţa la diviziunea în clase şi la exploatare - şi cînd structurile şi valorile sistemului patriarhal vor fi anulate. (Va urma)

NICHOLAS J. KAROLIDES

MARFARET BALD

DAWN B. SOVA

Share |

Articol vizualizat de 1311 ori

09 Apr 2011