Cărţi interzise ŢARA CELOR LIBERI: O ISTORIE A STATELOR UNITE ALE AMERICII (III) (THE LAND OF THE FREE: A HISTORY OF THE UNITED STATES)

Acesta le interzicea negrilor dreptul de vot sau la educaţie, instituind astfel o segregaţie oficială. Mai mult, Ku Klux Klan îi „tortura, abuza şi deseori omora pe negri şi pe susţinătorii albi ai acestora”. În schimb, în parte ca răspuns la aceste acţiuni ale fostelor state Confederate, Congresul a luat măsuri pentru a împiedica toate acestea. Au fost impuse reforme, lozinca fiind: „Mai puţină iertare pentru liderii Confederaţi, mai multă participare pentru cei eliberaţi”. În această perioadă, au fost ratificate Amendamentele XIII, XIV şi XV din Constituţie. Acestea puneau capăt sclaviei şi acordau cetăţenie deplină persoanelor de culoare, garantîndu-le egalitate în faţa legii şi drept de vot. După 1877 însă, statele din sud au introdus o serie de legi care de fapt instituiau o nouă segregare, tratîndu-i pe „negri” drept inferiori. În discuţia despre următoarele decenii, autorii abordează trei mari teme: progresul şi dezvoltarea Statelor Unite, problemele sociale şi politice, deseori rezultate ale progresului, şi încercările de reformă şi de instaurare a unui climat de umanitate. Prima dintre acestea cuprinde marile descoperiri şi industrializarea, căile ferate transcontinentale, exploatările miniere din Vestul îndepărtat şi revoluţia industrială. Oraşe cu zgîrie-nori apar drept centrele industriale şi de afaceri, oferind noi oportunităţi de educaţie şi de petrecere a timpului liber. Progresele ştiinţei aduc mai tîrziu progrese în medicină şi în aeronautică. Către sfîrşitul secolului, Statele Unite „obţineau un imperiu”, o extensie a ambiţiilor expansioniste. Alaska era cumpărată de la Rusia; alte teritorii erau obţinute prin războiul împotriva Spaniei. În Secolul XX, Statele Unite deveneau o putere mondială. În timp ce industrializarea avea ca rezultat progresul, mai ales pentru milionarii preocupaţi doar de profituri, un alt rezultat îşi făcea simţită prezenţa, şi anume aglomerarea oraşelor, ale căror centre deveneau sufocante şi nesănătoase. Condiţiile muncitorilor erau proaste; lungile ore de munci grele erau, de fapt , toată viaţa lor sărăcăcioasă. Valurile de imigranţi din Asia şi din Europa aduceau probleme de adaptare şi de limbă, dar şi de intoleranţă şi tratament nedrept şi discriminatoriu. Indienii erau adunaţi în rezervaţii, „unul din scopuri fiind acela de a-i învăţa agricultura, pentru a-i determina să elibereze vastele teritorii pe care le foloseau pentru vînătoare.” Intoleranţa şi discriminarea faţă de „negri” se amplifica. În timpul celui de-al doilea război mondial, „americanii de origine japoneză erau consideraţi drept un mare factor de risc, cu toate că această idee s-a dovedit a fi departe de realitate. Fără nici un fel de întrebare şi fără a le fi oferit dreptul de a-şi dovedi nevinovăţia, ei erau escortaţi în tabere de detenţie, fiindu-le încălcate toate drepturile prevăzute de Constituţie cu privire la arestare, detenţie, mutare forţată sau altele. Mai mult, ei trăiau şi jignirea de a fi menţinuţi acolo unde nu puteau face nimic pentru eforturile războiului”. Încercări de reformă se manifestau atît în ceea ce privea forţa de muncă, cît şi în comunitate, în afaceri sau chiar în forma de guvernămînt. Pe măsură ce sindicatele au crescut în forţă şi au obţinut salarii mai mari, mai puţine ore de lucru şi condiţii mai bune la locul de muncă, angajatorii s-au organizat la rîndul lor împotriva acestora, folosind spărgătorii de grevă şi tribunalele pentru a învinge. Revigorarea sindicatelor, în anii ’30, a ajutat la asigurarea unor salarii mai bune pentru milioane de angajaţi. Ziarele de scandal, activiştii sociali ca Jane Addams şi guvernatorii progresişti ca Robert LaFollete din Wisconsin luptau pentru a uşura condiţiile de viaţă ale săracilor; erau emise legi pentru interzicerea muncii copiilor. La nivel federal, anumite legi stabileau condiţiile de muncă pentru femei, precum şi limitarea abuzurilor din partea „marilor afacerişti”, fabricanţilor de medicamente, trusturilor sau monopolurilor. Criticile aduse corupţiei guvernului au dus la schimbarea „sistemului de privilegii”, înlocuit treptat cu un sistem de funcţionari publici profesionişti, şi chiar pînă la ratificarea Amendamentului XVII, care prevedea alegerea directă a senatorilor de către populaţie. (Va urma)

NICHOLAS J. KAROLIDES

MARGARET BALD

DAWN B. SOVA

Share |

Articol vizualizat de 1195 ori

05 Apr 2011