Creatorul vieţii artificiale se destăinuie (II)

Dr. Venter, după cum vorbiţi, păreţi a fi un om foarte preocupat de viitorul Planetei şi al nostru; ce anume vă îndeamnă să încercaţi să aflaţi cele mai profunde mistere ale omului şi ale lumii din jur?

Craig Venter: Evident, ca om de ştiinţă mă aflu într-o poziţie privilegiată, care îmi îngăduie să mă gîndesc la aceste probleme şi să ajut la găsirea unor soluţii. Am navigat prin toată lumea, am văzut, de-a lungul vieţii, schimbările care s-au petrecut - suprafeţe de ocean altădată neatinse, transformate azi în locuri pline de gunoaie; am văzut cum s-a ajuns de la abundenţa de peşte - la care eram martor în tinereţe - la populaţii de peşti distruse în proporţie de aproape 99%. Cred că toţi avem răspunderea de a încerca să îmbunătăţim soarta omenirii, că oamenii de ştiinţă au responsabilităţi deosebite în această privinţă. N-ai cum să nu-ţi dai seama de problemele mediului şi, atunci cînd există cunoştinţe ştiinţifice şi posibile metode de a îmbunătăţi situaţia, simt că toţi oamenii de ştiinţă au răspunderea de a încerca să facă ceva.

Cît de departe credeţi că ne aflăm de crearea unei forme de viaţă sintetice, capabile să continue să trăiască fără suport din afară, să se reproducă şi să evolueze? Sînteţi îngrijorat de posibilitatea de a crea ceva capabil de evoluţie autonomă, care să nu poată fi controlat de om, nici chiar de oamenii de ştiinţă?

Craig Venter: La drept vorbind, nu ştiu dacă există un interes ştiinţific de a crea ceea ce aţi spus. Organismul creat de noi poate exista doar în laborator, în condiţii speciale, şi considerăm că acesta e un criteriu important pentru dezvoltările viitoare. Dacă am fabrica, de pildă, alge sintetice, ar trebui ca acestea să nu poată trăi în oceane sau în alte medii naturale şi ar trebui să introducem caracteristici cum ar fi nişte „gene ale sinuciderii” sau anumite dependenţe de ordin chimic, astfel încît algele să nu se înmulţească în natură. De fapt, putem controla rata de evoluţie a organismelor, o putem face foarte rapidă sau foarte lentă. Sîntem cu totul împotriva ideii de a elibera în natură organisme sintetice şi consider că orice laborator care lucrează în acest domeniu trebuie să fie obligat să se asigure că organismele sintetice respective nu ar putea supravieţui în afara laboratorului sau a unităţii de producţie. Cred că e unul dintre aspectele cele mai importante în acest domeniu, pe măsură ce progresăm în această direcţie.

Mulţi oameni de ştiinţă sînt preocupaţi de faptul că ultimele descoperiri reprezintă pătrunderea în domenii în care nu pot fi făcute nici un fel de predicţii şi e imposibil de anticipat unde ne vor duce toate acestea. Nu credeţi că ar fi mult mai sigur să nu ne mai asumăm nici un risc şi să punem capăt cercetărilor?

Craig Venter: Dacă oamenii de ştiinţă ar aborda astfel problema, n-ar mai exista progres şi am asista doar la o continuă deteriorare a mediului. Noi, oamenii, ne distrugem rapid Planeta, aşa încît cred că a încetini ritmul şi a nu mai face nimic nu e o opţiune viabilă. Dacă ţinem seama de toate lucrurile despre care am vorbit deja - deversarea de petrol, bioxidul de carbon din atmosferă, imposibilitatea de a asigura hrană şi medicamente pentru toată populaţia existentă în lume - nu văd cum ar putea cineva să fie mulţumit de situaţia actuală. E o situaţie care nu e bună pentru nimeni, aşa că trebuie să ne asumăm nişte riscuri controlate, dezvoltînd noi tehnologii care să rezolve aceste probleme; altfel, vom distruge mediul încă şi mai repede şi vom dispărea noi înşine ca specie. Nu cred că e un final aşa de bun, încît să merite să ne ferim de riscuri.

Dr. Venter, cît a costat, în total, producerea acestei celule sintetice? Criza economică afectează funcţionarea institutului dvs.?

Craig Venter: Nu avem o cifră exactă; e vorba despre o echipă de cca. 25 de oameni de ştiinţă, care lucrează la acest proiect de ceva vreme. După estimările noastre, costul total al proiectului se situează undeva între 35 şi 40 de milioane de dolari, pentru o perioadă de peste 15 ani. Această sumă nu cuprinde numai costul fabricării acelei celule, căci numai fabricarea ADN-ului sintetic pentru asamblarea cromozomului acelei celule a costat cca. 800.000 dolari. Deci, pînă în momentul de faţă, e vorba despre un proiect costisitor. Cred că recesiunea economică a afectat cercetarea ştiinţifică în general, mai ales prin faptul că investitorii au ezitat, o vreme, să mai facă noi investiţii în companii pentru a realiza noi performanţe în ştiinţă. Dar noi am fost norocoşi, avem fonduri solide pentru cercetare de la guvern şi donatori particulari care ne-au finanţat prin contribuţii, avem şi investitori foarte devotaţi, care au o viziune pe termen lung asupra investiţiilor lor, deci am fost mult mai norocoşi decît majoritatea savanţilor.

Cum se înfăţişează proiectul în acest moment, din punct de vedere economic? Veţi începe să obţineţi în curînd produse vandabile?

Craig Venter: Lucrăm intens la programul nostru de genomică sintetică, finanţat de ExxonMobil, cu scopul de a afla în ce măsură algele pot fi utilizate la scara industrială pentru fixarea bioxidului de carbon şi schiţarea unor soluţii alternative; e un proiect major, în care sînt implicaţi majoritatea oamenilor din companie. Însă cred că una dintre primele aplicaţii va fi producerea de noi vaccinuri, poate chiar anul viitor, dacă reuşim să producem rapid noi surse de vaccin antigripal, de pildă. Publicarea rezultatelor noastre pare să fi stimulat imaginaţia multor oameni; credem că e un lucru bun şi sperăm ca şi alţii să aibă, în curînd, idei noi pe care să le poată dezvolta folosind această tehnologie.

Viaţa creată în laborator

Acum cîteva săptămîni, cercetătorul american Craig Venter anunţa că a reuşit să creeze viaţa artificială. Acum, Discovery Science le oferă telespectatorilor, în exclusivitate, documentarul  - un program special, care prezintă ultimii 5 ani de studiu şi descoperirea revoluţionară făcută de echipa doctorului Venter. Discovery Science le aduce în exclusivitate telespectatorilor săi un film documentar despre eforturile de pionierat ale dr. Venter, care şi-a propus să producă viaţa în mod artificial. (Sfîrşit)

MIHAELA STĂNESCU

Share |

Articol vizualizat de 1260 ori

14 Apr 2011