Seriale Documentare
Atacul maghiar asupra inimii României (I)
Bine v-am regăsit! Dacă aţi crezut vreo clipă că, în această vară, s-au potolit valurile cu autonomia Ţinutului Secuiesc şi că demnitarii unguri din România şi de la Budapesta şi-au schimbat agenda de lucru, v-aţi înşelat amarnic. Demersurile n-au contenit o clipă şi acum, iată, ele tind să capete conotaţii oficiale. Cel puţin aşa relatează, ca ştire de ultima oră, surse media româneşti. Trebuie să vă reamintesc însă, înainte, că, aşa cum consemna şi „Gîndul“, acum mai bine de 1 an, artizanul înfocat al acestei idei, care nu a încetat un moment să aducă subiectul autonomiei în discuţia publică, Laszlo Tökes, vicepreşedinte al Parlamentului European, sprijinit şi de Budapesta, cerea vehement autonomia Ţinutului Secuiesc, după ce Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a recunoscut Independenţa Kosovo. Tökes declara în iulie 2010, după cum consemna la acea vreme şi sursa citată, că, dacă este nevoie, secuimea trebuie să iasă în stradă pentru a cere autonomia Ţinutului Secuiesc, făcînd o paralelă între această regiune şi Kosovo: „Trebuie să ieşim în stradă dacă este nevoie. Dacă trebuie, secuimea are nevoie de un model de tip catalan, dar în acel moment nu veţi mai fi la guvernare (UDMR – n.r.), pentru că am manifesta împotriva voastră”, a afirmat Tökes la Universitatea de Vară „Tusvanyos”. În primăvara şi vara acestui an, clamarea autonomiei Ţinutului Secuiesc a fost, din nou, tema predilectă de dezbatere şi a căpătat noi contaţii revendicative, la noua ediţie a Universităţii de Vară „Tusvanyos”, despre care am scris de mai multe ori. Iar acum, conform unor informaţii de ultima oră, de pe mai multe fluxuri de ştiri, comentarii şi analize media, aflăm că, iată, Consiliul Naţional Secuiesc vrea ca Parlamentul European să recunoască Ţinutul Secuiesc. Astfel, Comisia Permanentă a Consiliului Naţional Secuiesc a trimis o petiţie Guvernului, numită „Obligaţiile statelor membre ale Uniunii Europene privind iniţiativa cetăţenească trebuie îndeplinite“ – cu referire la autonomia teritorială: „Consiliul Naţional Secuiesc a înaintat în două rînduri Parlamentului României proiectul său de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, care însă a fost respins fără dezbatere de către autorităţile române. După aceasta, Consiliul Naţional Secuiesc a organizat un referendum, în cursul căruia peste 210.000 de locuitori ai regiunii şi-au exprimat opţiunea pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, dar puterea centrală a desconsiderat chiar şi voinţa exprimată a poporului secuiesc, comunitate majoritară în această regiune“, se menţionează în petiţie. „În urma acestor evenimente a fost adoptată hotărîrea de a crea la nivel unional condiţiile juridice ale autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, contactînd locuitorii regiunilor similare din Europa, care, de asemenea, păstrează particularităţi naţionale şi tradiţii istorice, ca în urma alianţei şi cooperării noastre, drepturile colective ale populaţiilor acestor regiuni să devină o cauză de drept comunitar. În luna iunie a acestui an, am decis că în acest scop vom face uz de posibilitatea iniţiativei cetăţeneşti, oferită de Tratatul de la Lisabona. Dar pentru a putea exercita acest drept şi în România, începînd cu 1 aprilie 2012 este indispensabil ca autorităţile competente să facă demersurile necesare“, se mai precizează în petiţie. Comisia Permanentă a Consiliului Naţional Secuiesc solicită premierului Emil Boc să întreprindă demersurile necesare în vederea punerii în aplicare a legislaţiei în vigoare, legată de Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului privind iniţiativa cetăţenească. (Va urma)





