Arhiva "Tricolorul" NUNTA LA ROMÂNI (II)

La francezi, se crede că miercurea e o zi nefastă. Vinerea şi sîmbăta nu se fac măritiş sau însurătoare, că sînt nenorocite. La germani, duminica e bună pentru căsătorii. Copiii născuţi duminica sînt plini de noroc. Lunea e nenorocoasă la toate, dar mai ales pentru nunţi. Părul şi barba roşie trec la germani ca de rău augur, au nume rău: „barbă roşie: chip de drac”. La români se recomandă să fugi, ca de dracul, de oamenii „roşii”. În vechiul Egipt, se credea că oamenii şi vitele cu părul roşu sînt partizanii lui Sit, care a omorî pe Osiris şi pe care îl urăşte toată lumea, ca pe duhul răului. În basmele româneşti, culoarea roşie a părului joacă un rol demoniac. Diavolul însuşi se înfăţişează sub chipul unui om roşu. Într-o variantă a unui basm sud-slavic („Archiv für slavische Philologie”, vol. II, nr. 16) figurează „Vîntul roşu”, „o fiinţă îngrozitoare care mînca oamenii şi-i chinuia cumplit”. În poveştile maghiare, ţiganul trădător e poreclit cavalerul-roşu. În aceleaşi poveşti, Dracul poartă tichie roşie. În poveştile săseşti se recomandă, ca şi în cele româneşti, să te fereşti de oameni cu barba roşie. Într-o superstiţie din Moldova: „De om roşu, spîn şi însemnat (chior, ciunt etc.) să te fereşti, că-i buclucaş”. În basmele române, se dau sfaturi ca să te fereşti de oamenii roşii (cu părul roşu). Un proverb unguresc zice: „Cîine roşu, mînz roşu, om roşu, nici unul nu-i bun”. Brahmanii nu aveau voie să-şi ia femeie cu părul roşu. Şi indienii ceilalţi se fereau de astfel de femei. (Va urma)

GH. F. CIAUŞANU

(1889-1963)

Share |

Articol vizualizat de 676 ori

31 Aug 2011