Mai suntem o națiune?

0
1081
                                    https://www.instagram.com/romaniadodoloata/

 

La o sută de ani distanță de la Marea Unire, strigătul copilului din Lancrăm, satul natal al lui Lucian Blaga, se mai aude oare? Ce a mai rămas din națiunea creată atunci? Mai suntem o națiune? Ce s-a ales de speranțele celor care credeau că, în sfârșit, după secole întregi de chin și umilințe, România a ajuns la liman?

Știm că unii dintre noi am fost obligați să luăm drumul pribegiei și să trăim departe de familia noastră, iar alții am fost rupți de la trupul țării. Trăim în prezent despărțiti și uitați, dar cu gândul și sufletul nostru de români tânjim cu toții, în nostalgie, după dragostea familiei noastre. Sufletele  ne-au rămas acasă, doar trupurile noastre au plecat din țară. Patria, această mare familie din care facem cu toții parte, s-a  destrămat cu fiecare român plecat departe de casă.  Ne dispare limba, empatia și dorința de întrajutorare, pietrele de temelie ale unei comunități. Ce mai este o țară fără aceste fundamente?

Familia este Patria noastră, alta nu avem, iar Patria ne reunește pe noi toți, mereu răbdătoare, așteptând schimbarea și dragostea noastră.

România rotundă, întreagă, firească este țara românilor de atunci și deopotrivă a celor de acum și a copiilor care vor veni, dar adevărul este că această țară a încetat să existe. Oamenii obișnuiți, eroii și martirii noștri au împlinit visul milenar al străbunilor: românii să fie împreună oriunde s-ar afla, în granițele aceluiași stat. Noi, cei de acum, mai avem vreo datorie față de acei oameni?

Noi, cei de acum, nu vrem doar să trăim într-o țară cu o suprafață mai mare, ci să iertăm trecutul și oamenii trecutului, să nu ne mai judecăm unii pe alții și să nu mai condamnăm pe nimeni și nimic. Noi, cei de acum, vrem să ne aducem aminte că avem o datorie: să luptăm împotriva oricărei forme de tiranie, oligarhie, demagogie care atenteaza la moștenirea noastră spirituală și națională.

loading...