Fenomene Stranii
Misterioasa moarte a Regelui Ludovic XI
În aceşti ani se situează un episod mai puţin cunoscut, care aruncă o lumină stranie asupra sfîrşitului domniei lui Ludovic XI. Este ştiut că nimeni nu se temea de moarte în mai mare măsură decît sumbrul castelan de la Plessis-lez-Tours. De o cucernicie superstiţioasă, avînd permanent în preajmă pe paznicul Tristan l’Hermite şi pe călăul Olivier le Dain, Ludovic XI nu primea decît medici, astrologi şi taumaturgi. În martie 1481, un atac de apoplexie îi pusese viaţa în primejdie. Pentru a şi-o prelungi cu orice preţ a recurs la „straşnice şi miraculoase leacuri”: după cum se zvonea, se scălda în sînge de copil. Ce este adevărat din această cumplită legendă? Unele memoriale şi documente stabilesc că, în iulie 1483, regele a dat 1.000 scuzi căpitanului corăbiilor sale, Georges le Crec, trimiţîndu-1 neîntîrziat în Insulele Capului Verde şi în ţinutul Berberiei „să caute unele leacuri care priveau îndeaproape binele şi sănătatea persoanei sale”. Expediţia s-a făcut pe cheltuiala populaţiei din oraşele normande. Trei sute de ofiţeri, soldaţi şi bucătari s-au îmbarcat în Portul Honfleur pe trei corăbii sub ordinele căpitanului pomenit mai sus. Pe de altă parte, se ştie că, în acei ani, un călător francez, înapoiat din Guineea, adusese o veste uluitoare: în Insulele Capului Verde se vindeca lepra. Leacul descris nu era nici el mai puţin uluitor. Se spunea că acolo trăiau nişte broaşte ţestoase mari, care, în timpul refluxului, se hrăneau cu iarba de pe ţărm. Băştinaşii, după ce le răsturnau pe spate şi le omorau, cufundau în sîngele lor pe „cei bolnavi de lepră... Pe dinlăuntru, aceştia se vindecau mîncînd din carnea şi grăsimea broaştei ţestoase, în aşa fel încît, urmînd acest tratament, la capătul a 2 ani, ei erau întrutotul tămăduiţi”. Insulele erau păzite cu străşnicie din apropierea unei mine de aur; pentru eventualitatea unei lupte se justifică prezenţa a numeroşi soldaţi la bordul navelor franceze. O asemenea desfăşurare de forţe presupunea un motiv serios. Să fi fost el lepra de care ar fi suferit Ludovic? În orice caz, aşa a mers vestea, iar Thomas Basin, cronicar şi prelat francez (1412-1491), o atestă ca atare. Leprossus fuisse assertus est, relatează cronicarul cu precizie. Să fi fost chinuit de această cumplită boală în singurătatea ultimilor ani ai domniei? Acesta să fi fost motivul claustrării pe care şi-a impus-o el în ultima perioadă a vieţii, ca şi al disperatei expediţii maritime, plecată în căutarea unui elixir miraculos împotriva leprei? Ipoteza nu este cu desăvîrşire absurdă. Regele n-a avut răgazul să încerce eficacitatea misteriosului leac, deoarece a murit la 30 august 1483, fără să fi aflat vreo veste despre acea expediţie. Se presupune că francezii au poposit pe Insula Maio, la nord-est de Insulele Capului Verde. Apoi urma li s-a pierdut - pe oceane, ca şi în cronici.
GEORGE VALLY
Traducere de Sanda MIHĂESCU-BOROIANU





