WikiLeaks: Laszlo Tökes a colaborat cu Securitatea. Ambasada SUA despre Ţinutul Kosovo Secuiesc (II)

În acelaşi timp, prestigiul său a scăzut pe plan intern şi internaţional, pe măsură ce au apărut acuzaţii de deturnare de fonduri şi colaborare cu Securitatea. Între 1996 şi 2000, Tökes a făcut presiuni constante pentru ca UDMR să se retragă de la guvernare, iar în 2003 a fost înlăturat din funcţia de preşedinte onorific al acestei organizaţii. A părăsit partidul şi de atunci a devenit unul dintre cei mai aprigi critici ai conducerii UDMR şi ai politicii acesteia. În timpul campaniei electorale pentru Primăria Municipiului Cluj-Napoca, din 2004, el a declarat că preferă „un român extremist unui ungur trădător”, susţinînd pe naţionalistul Gheorghe Funar în locul unui candidat moderat al UDMR. Tökes este în prezent preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania. Liderii UDMR şi-au exprimat în mod repetat opinia că Tökes nu reprezintă viziunea majorităţii partidului. Mulţi s-au plîns că este regretabil că el, care mai demult reprezenta simbolul „revoluţiei” din România, este acum privit ca un radical marginalizat.

Zsolt Szilagyi a devenit unul dintre cei mai tineri deputaţi cînd a intrat în Parlament, în 1990, la vîrsta de 21 de ani. A fost cunoscut ca un protejat al lui Marko Bela la începutul carierei sale. Ideologiile lor s-au despărţit în timp, Szilagyi devenind unul dintre cei mai „vocali“ radicali. În 2004, împreună cu alţi 17 membri UDMR, a părăsit partidul. Tentativa lui de a crea un partid etnic maghiar rival, Uniunea Civică Maghiară – UCM, a rămas pînă în prezent fără succes. Eforturile lui au cîştigat suportul partidului de Opoziţie din Ungaria, Fidesz. El este un susţinător puternic al episcopului Tökes şi ulterior a făcut presiuni pentru autonomia „Ţinutului Secuiesc”. Pe lîngă faptul că este liderul UCM, el e şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Ungurilor din Transilvania, condus de Tökes.

Attila Marko şi-a început cariera politică la filiala UDMR din Braşov, devenind rapid consilier pe probleme de drepturile omului al lui Marko Bela. Este specialist în restituirea proprietăţilor. Născut pe 27 septembrie 1968, în Braşov, el a fost studentul Facultăţii de Drept din Budapesta. Anton Niculescu a devenit, din 2003, vicepreşedinte executiv al UDMR, fiind şeful Departamentului de integrare în UE. Între poziţiile guvernamentale pe care le-a deţinut, el a lucrat şi pentru Ambasada SUA, ca „specialist politic”. Politician tînăr şi dinamic, Niculescu a fost implicat într-o gamă largă de activităţi, încă din studenţie. La începutul anilor ’90, el a fost ziarist la o publicaţie de limbă maghiară şi colaborator la Radio Europa Liberă. Mai tîrziu, a devenit consilier politic la Freidrich Naumann Foundation, consilier pe probleme de politică externă al preşedintelui UDMR, Marko Bela, şi expert parlamentar la Senat. În ultimii ani, Niculescu s-a specializat pe probleme de integrare europeană, lucrînd ca director la Open Society Foundation şi consilier pentru alte programe finanţate de UE. Este cunoscut ca dezagreînd certurile din propriul partid şi mai moderat decît moderaţii din UDMR. Este posibil să calce pe urmele lui Frunda şi să urmeze o carieră axată pe integrarea europeană. Este bine conectat la Parlamentul European.

Americanii vedeau ca lideri locali importanţi pe Gyongyike Bondi, prefectă de Maramureş, şi pe Janos Boros, viceprimar de Cluj-Napoca. Bondi reprezintă un caz rar de etnic maghiar care a ajuns într-o poziţie importantă în UDMR. Membră a Partidului Comunist în timpul lui Ceauşescu, Bondi a fost membră-fondatoare a UDMR. Între 1996 şi 2004, ea a reprezentat judeţul Maramureş în Camera Deputaţilor pentru două mandate. În 2004, a părăsit Parlamentul şi a fost numită prefect de Maramureş, avînd funcţia de preşedinte executiv al UDMR în judeţ. În prezent, nici o femeie membră UDMR nu face parte din Parlament şi nici nu este în vreo funcţie de secretar de Stat. Într-adevăr, cîţiva politicieni etnici unguri s-au plîns Ambasadei de „lipsa evidentă a egalităţii de şanse” în conducerea UDMR. Bondi reprezintă o excepţie de la regulă. Boros este cunoscut ca avînd strînse legături de colaborare cu fostul primar PDL al Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc. În timpul cîtorva întîlniri cu ofiţerul politic al Ambasadei, Boros, în mod repetat, a indicat susţinerea lui Boc pentru investiţiile americane în Cluj-Napoca. De curînd, el a devenit partener al unui investitor american pentru a deschide „Justin’s”, un cafe-bar denumit după partenerul său american. El a studiat 4 ani la Institutul Romano-Catolic de Teologie din Alba-Iulia, soţia lui fiind în prezent profesor de fizică la Budapesta.

Într-o altă telegramă din 16 octombrie 2006, oficialii americani au trimis la Washington a analiză legată de autonomia „Ţinutului Secuiesc“. Sub presiunea mai multor partide etnice radicale ungureşti şi a nevoii de a păstra suficient suport în Parlament, UDMR a devenit mai vehementă în ultimul timp în cererile sale pentru o mai mare autonomie teritorială pentru etnicii maghiari. „Este prima oară cînd UDMR a făcut presiuni publice pentru autonomie teritorială, în trecut cerînd autonomie culturală. De ce autonomie acum? Într-o întîlnire din această toamnă cu ofiţerul politic, senatorul Csaba Sogor, senatorul Peter Eckstein Kovacs şi Viktor Sata, consilier personal al preşedintelui UDMR Marko Bela, au remarcat că cererea crescîndă pentru autonomie se datorează elementelor radicale tot mai numeroase din comunităţile maghiare, inclusiv Uniunea Civică Maghiară şi Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania. Această presiune din partea altor formaţiuni politice şi a elementelor radicale din UDMR l-au forţat pe preşedintele UDMR Marko Bela să adopte o poziţie mai agresivă.” Bela a admis că o nouă legislaţie este necesară pentru a face autonomia posibilă, printre care şi proiectul de lege privind minorităţile naţionale. Eforturile lui Bela şi ale aliaţilor săi din primăvara trecută legate de acest proiect de lege au produs „rapid probleme, atît pentru că Bela a fost prins într-un foc încrucişat aprig între tabăra Preşedinţiei şi cea a primului-ministru, cît şi pentru că fostul strateg politic al lui Băsescu, Claudiu Săftoiu, crede că UDMR este complet corupt şi merită să piardă suportul minorităţii maghiare”. „Interlocutorii noştri din UDMR au oferit credibilitate viziunii Palatului Cotroceni în încercarea de a justifica opoziţia de neclintit a UDMR faţă de Agenţia Naţională de Integritate – ANI.” În timp ce Sogor a insistat că partidul se opune proiectului de Lege ANI din cauza unor chestiuni „procedurale”, Kovacs şi Sogor „au admis pe şleau că există ceva adevăr în percepţia publicului că UDMR are o istorie a corupţiei şi că unii membri UDMR sînt reticenţi să susţină crearea unei agenţii anticorupţie puternică”. Kovacs a notat că „nu este vorba despre banii pe care ei îi au acum, ci despre primul milion pe care l-au făcut”. În comentariile oficialilor americani se arată că actuala presiune a UDMR pentru o autonomie etnică (şi financiară) mai mare pare să fie sortită eşecului, avînd în vedere chestiunea demografică, competiţia altor organizaţii maghiare şi opoziţia fermă a tuturor partidelor politice importante din România. În 10 martie 2006, liderul UDMR Marko Bela i-a spus ambasadorului că el şi partidul său nu susţin „proclamarea autonomiei” etnicilor maghiari pe 15 martie. Marko şi-a manifestat frustrarea că guvernul de centru-dreapta nu a reuşit să treacă proiectul Legii statutului minorităţilor, acuzînd preşedintele Traian Băsescu şi PD de acest impas. Consilierii lui Băsescu au spus că ei sînt nervoşi că UDMR nu susţine recenta legislaţie anticorupţie. Un mic grup de extremişti din comunitatea secuilor a ales data de 15 martie, cînd ungurii din toată lumea comemorează Revoluţia de la 1848, ca să proclameze „autonomia Ţinutului Secuiesc”. Totuşi, cei mai mulţi lideri UDMR, inclusiv Marko Bela au spus ambasadorului, pe 10 martie, că UDMR se disociază fără echivoc de această încercare. Marko a subliniat că majoritatea etnicilor maghiari din România văd 15 martie ca pe un fel de zi a „mîndriei naţionale maghiare”, fără context politic. El a fost împotriva prezenţei în uniformă a Poliţiei la Odorheiul Secuiesc pe 15 martie. (Notă: un ofiţer de informaţii de rang înalt a spus ambasadorului, pe 9 martie, că, în timp ce Guvernul este îngrijorat de posibile violenţe la eveniment, este planificată o prezenţă de securitate „discretă”.) Conform consilierului personal al lui Marko, Viktor Sata, Consiliul Naţional Secuiesc are mai puţin de 2.000 de membri. Marko l-a caracterizat pe primarul din Odorheiul Secuiesc, Jeno Szasz, ca un om „fără valori, doar cu interese”, axat exclusiv pe propria-i agendă politică. Marko a admis că partidul de Opoziţie din Ungaria, FIDESZ, ar putea fi prezent la adunare pentru a strînge voturi din partea radicalilor secui ale căror familii trăiesc în Ungaria. Jeno Szasz, primar în Odorheiul Secuiesc şi lider al CNS, a spus oficialilor Ambasadei că minoritatea secuiască „a obosit să aştepte” şi nu are răbdare cu ceea ce el a descris ca indiferenţa birocratică românească. „El a afirmat că minorităţile etnice din alte ţări au avut rezultate prin «rezistenţa activă»”. Marko l-a rugat pe ambasador să-l îndemne pe Băsescu să susţină Legea minorităţilor şi să nu-l lase pe preşedinte să meargă la Odorheiul Secuiesc pe 15 martie, pentru că ar fi o greşeală şi va produce tensiune. „Ambasadorul a promis să discute aceste chestiuni cu preşedintele român în timpul întîlnirii din 13 martie”. Săftoiu a precizat că motivul real al reticenţei UDMR legată de Legea anticorupţie reflectă faptul că „UDMR este la putere de 10 ani” sub diferite guverne şi are mulţi „lideri corupţi” care, efectiv, se tem de Legea anticorupţie. „Procurorii, a sugerat el, ar trebui să-i ancheteze energic pe unii dintre ei”. La 3 zile după întîlnirea cu liderul UDMR, ambasadorul american s-a întîlnit pe 13 martie cu Băsescu, care a caracterizat evenimentul ce urma să aibă loc pe 15 martie ca un produs al luptei pentru putere dintre UDMR şi activiştii radicali. Băsescu a spus că „suspectează naţionaliştii din Ungaria de antrenare a tensiunii etnice din România, menţionîndu-l pe Viktor Orban şi Fidesz în mod special”. Ambasadorul a precizat că orice incident la Odorheiul Secuiesc ar avea impact negativ pe 15 mai, dată crucială pentru raportul de aderare al României. Băsescu imediat a asigurat că situaţia va rămîne sub control. „Noi sîntem inteligenţi, a subliniat el, noi îi vom lăsa pe unguri să vorbească şi îi vom opri pe români să meargă la Odorheiul Secuiesc”. Băsescu a spus că a vorbit recent cu Vadim Tudor şi l-a avertizat să nu meargă la Odorhei sau să-şi trimită adepţii acolo. Preşedintele român a zis că forţele de securitate vor bloca drumurile şi îi vor întoarce pe etnicii români care călătoresc spre Odorhei pentru evenimentul din 15 martie. Întrebat de ambasador dacă vrea să meargă la Odorhei, Băsescu a spus că se mai gîndeşte, dar se va duce doar dacă are asigurări că nici o declaraţie nu va fi „împotriva Constituţiei”. Băsescu a învinovăţit agitatorii externi, arătînd spre Viktor Orban ca fiind „unul dintre ultimii extremişti ai Europei”, ca şi partidul Fidesz. În comentariile oficialilor americani legate de demisia din iulie 2007 a lui Marko Bela din funcţia de vicrepremier, se arată că hotărîrea are la bază decizia nefericită de a intra în coaliţia anti-Băsescu legată de suspendarea preşedintelui. „Marko este, de asemenea, sub presiune din partea liderilor UDMR rivali, printre care şi senatorul Peter Eckstein-Kovacs, care, public, l-a îndemnat pe Marko şi pe alţi lideri să demisioneze din partid”. Mai multe dovezi legate de prăpastia dintre conducerea UDMR şi comunitatea etnică maghiară pot fi găsite şi în ultimele două sondaje, care arată că partidul nu are în prezent suficientă susţinere pentru a avea cei 5% necesari intrării în Parlament. „Există rapoarte constante, inclusiv din mass-media, că Marko şi alţi lideri UDMR ar putea face faţă unor acuzaţii de corupţie în cazul unor anchete în derulare”. În timpul unei întîlniri din 10 august 2007 cu oficialii americani, consilierul pentru politică externă al lui Marko, Kinga Tontsch, a admis că senatorul Attila Verestoy şi Peter Eckstein-Kovacs au creat facţiuni separate în interiorul UDMR. Tontsch l-a descris pe „asediatul“ Marko ca bazîndu-se pe un grup mic de loiali, printre care Zsolt Nagy, Laszlo Borbely şi Kelemen Hunor, dar a adăugat că lui Marko „îi place să fie singurul care ia deciziile în partid”. Ea a spus că Hunor Kelemen (devenit între timp preşedintele UDMR) este prima persoană pe care Marko a susţinut-o ca posibil succesor şi a remarcat că Hunor este o „copie perfectă” a lui Marko. Într-o întîlnire separată, pe 26 iunie, senatorul Eckstein-Kovacs a adăugat că problemele reale sînt în sînul UDMR: „Marko este vechea generaţie – este uzat”. Eckstein a spus că Marko, Verestoy şi Nagy au probleme cu corupţia şi că UDMR nu a avut de cîştigat la imaginea publică prin rezistenţa împotriva măsurilor anticorupţie. Kovacs a spus că Marko „a pierdut controlul” bazei sale politice şi a preconizat că, dacă Tökes va candida pentru Parlamentul European din afara UDMR, partidul „va pierde pragul de 5%”. Senatorul Peter Eckstein-Kovacs i-a spus ofiţerului politic, pe 14 aprilie 2008, că negocierile dintre partidul său şi Partidul Civic Maghiar, de curînd înregistrat, erau chestiunea cea mai importantă pentru etnicii maghiari în vederea alegerilor locale din 1 iunie. Eckstein a recunoscut că apariţia PCM a radicalizat ambele partide etnice maghiare, avînd în vedere că amîndouă concurează pentru votul maghiarimii prin punerea accentului pe o autonomie tot mai mare. Eckstein-Kovacs l-a descris pe preşedintele Băsescu ca fiind „naşul” Partidului Civic Maghiar. Băsescu a încurajat înfiinţarea noului partid ca răzbunare că UDMR s-a aliat cu PNL în Guvernul Tăriceanu, dar şi ca mijloc de a diviza voturile etnicilor maghiari. Şi Tibor Toró, (pe atunci deputat UDMR), un confident al episcopului Laszlo Tökes, i-a descris ofiţerului politic, pe 15 aprilie, „relaţia specială” dintre PCM şi Băsescu, arătînd că Băsescu a fost elementul-cheie în ceea ce priveşte înregistrarea PCM ca nou partid politic, împotriva obiecţiilor UDMR. Pe 29 ianuarie 2008, după 4 ani de amînări, Tribunalul Bucureşti a înregistrat un nou partid politic care îi reprezintă pe etnicii maghiari, Partidul Civic Maghiar. Noul partid are ca ţintă oferirea unei alternative la UDMR, văzută de unii ca „un partid corupt, ai cărui lideri au abandonat interesele ungurimii pentru propriile lor interese”. De la înfiinţarea sa, în 2004, PCM a susţinut autonomia aşa-numitului Ţinut Secuiesc. Noul partid, susţinut făţiş de preşedintele Băsescu, va avea propriii candidaţi la alegerile locale. „Jeno Szasz, liderul PCM şi primar la Odorheiul Secuiesc, are viziuni radicale şi susţine aprig autonomia maghiarilor. PCM aşteaptă cu nerăbdare partea sa de bani de la Guvernul României, care în mod normal este alocată UDMR. Băsescu a susţinut deschis PCM şi a promis susţinere pentru europarlamentarul Laszlo Tökes, care a fost ales prin PCM”. Liderii UDMR susţin că Băsescu intenţionează să dividă populaţia etnică maghiară drept răzbunare faţă de UDMR pentru suspendarea sa. După înregistrarea PCM, preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că „în afară de PDL, preşedintele Băsescu are acum şi un partid etnic maghiar”. „Susţinătorii autonomiei Ţinutului Secuiesc au arătat în mod repetat paralele între situaţia lor şi Kosovo”, se mai arată în telegrama Ambasadei. O telegramă din 26 noiembrie 2008 arată că, în timpul unei vizite în zonele locuite de maghiari din Transilvania, liderii UDMR au declarat că vor participa la guvernare indiferent de cine va cîştiga alegerile şi au admis că PDL nu este o alegere principală, din cauza conflictului legat de autonomia ungurilor în Transilvania. „Avem o experienţă negativă în cooperarea cu partidul preşedintelui Băsescu”, a spus primarul din Sf. Gheorghe, Antal Arpad, oficialilor americani. „UDMR întotdeauna menţionează autonomia în timpul perioadelor electorale. Nu s-au făcut paşi concreţi. Autonomia a devenit un os de ros pentru cîine – adică alegătorul”, a spus oficilialor americani, la Sf. Gheorghe, un membru al PCM. „Ni s-a spus, se mai arată în telegrama Ambasadei, că etnicii maghiari sînt demoralizaţi din cauza UDMR – PCM”. Deputatul Petre Străchinaru, singurul parlamentar român de Covasna, ne-a spus că „noi doar ne prefacem că avem campanie electorală aici. Românii ştiu că vor pierde”. El a făcut un portret sumbru al românilor din Covasna şi Harghita: „Cei mai mulţi români sînt nemulţumiţi, sătui de politicienii maghiari, care pretind că-i reprezintă şi pe ei, dar şi de cei români, care le ignoră situaţia disperată”. Străchinaru i-a învinovăţit pe politicienii UDMR de sabotarea dezvoltării zonei pentru a păstra avantajul etnic maghiar. Mai multe şanse de angajare, se gîndesc ei, vor deschide porţile unui val de români şi vor face din unguri – minoritari în zonă. Primarul PDL din Tg. Mureş, Dorin Florea, a spus că: „Liderii UDMR nu sînt interesaţi de chestiunile reale legate de infrastructură şi economie”. Fiind oraş cu populaţie mixtă, viceprimarul este ungur „şi acum el este sub presiune din partea UDMR să nu coopereze cu mine. Este strigător la cer că noi avem proiecte importante de infrastructură şi imobiliare aici şi nu avem miniştri sau parlamentari UDMR care să încerce să implementeze aceste proiecte. În schimb, ei încurajează propriile lor ONG-uri să le blocheze”, le-a mai spus primarul americanilor. (Sfîrşit)

Share |

Articol vizualizat de 3244 ori

30 Mai 2011