Adauga la Favorite 
Seteaza pagina ca homepage
Contact
Eveniment
Ungaria, îngenuncheată. După ce ajunge iar la mâna FMI, statul devine „gunoi“ pentru investitori
Încă o lovitură pentru statul maghiar. După ce Budapesta a fost nevoită să ceară iar ajutorul FMI pentru a evita colapsul şi să majoreze TVA de la 25% la 27% (cea mai ridicată rată din UE), ratingul ţării a fost redus astăzi de agenţiile de evaluare financiară la categoria „junk“.
Agenţia de evaluare financiară Moody's Investors Service a revizuit astăzi în scădere ratingul de ţară al Ungariei pentru prima dată în 15 ani. Astfel, „nota“ maghiarilor a fost scăzută cu o treaptă, de la „Baa3“ la „Ba1“.De asemenea, economiştii Moody's au anunţat că perspectiva ratingul Ungariei este negativă, lăsând astfel loc pentru alte potenţiale retrogradări.
Ieri, şi ratingul Portugaliei a fost coborât de agenţia financiară Fitch la nivel "junk".
Ungaria este cea mai îndatorată ţară est-europeană, ponderea datoriei publice în PIB ridicându-se în prezent la 71,6% din PIB.
Zeci de mii de persoane au protestat la Budapesta împotriva măsurilor de austeritate
De când a câştigat alegerile anul trecut, premierul Viktor Orban a respins ajutorul FMI.
La începutul acestei săptămâni, Ungaria a anunţat majorarea TVA de la 25% la 27%, cu doar o zi după ce a cerut un nou împrumut de urgenţă de la FMI.
În urmă cu un an, maghiarii întorceau spatele FMI. Acum, Budapesta cere iar ajutorul Fondului şi majorează TVA de la 25% la 27%. În 2008, când criza care făcea ravagii în SUA începuse deja să fie resimţită şi în Europa, Ungaria a evitat intrarea în incapacitate de plată doar printr-un împrumut de urgenţă de la Fondul Monetar Internaţional.
Programul cu FMI s-a încheiat însă cu scandal. Fondul cerea mai multă austeritate, oficialii maghiari nu au vrut să audă de asta. FMI şi UE susţineau că, în lipsa unor tăieri adiţionale, statul nu-şi va respecta angajamentele. De cealaltă parte, guvernul afirma că ţinta de deficit bugetar va fi atinsă şi că măsurile noi de austeritate nu numai că vor afecta şi mai mult populaţia, ci vor deteriora şi economia naţională.
Membrii guvernului condus de Viktor Orban considerau că îngheţarea pensiilor şi a salariilor, reducerea ajutoarelor sociale şi majoarea Taxei pe Valoarea Adăugată de la 20% la 25% - măsuri deja adoptate - sunt de ajuns pentru a-şi atinge obiectivele pentru 2010, dublate de introducerea unei taxe bancare pentru a-şi majorarea veniturile.
Măsuri considerate naţionaliste
De asemenea, maghiarii au optat în schimb pentru taxarea suplimentară a băncilor şi plafonarea salariilor din sectorul public, inclusiv pe cele ale oficialilor băncii centrale. Ulterior, statul a impus o nouă serie de măsuri proprii pentru a atinge ţintele fiscale. Printre acestea s-a numărat suprataxarea companiilor telecom începând cu 2010 (propunerea iniţială prevedea aplicarea retroactivă a acesteia şi pentru 2009), măsură considerată ilegală, pentru care Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva maghiarilor.
O alta a fost naţionalizarea sistemelor de pensii private obligatorii (Pilonul II), transferând practic toate contribuţiile făcute de maghiari de la companiile private către stat, reducând astfel deficitul din sistemul de pensii. Încă de pe atunci, economiştii avertizau că, deşi agresive, măsurile nu sunt sustenabile şi vor aduce bani la buget doar pe termen scurt.Acum, acelaşi Guvern Orban încearcă disperat să tragă încă o dată economia din pragul colapsului.
Luni, oficialii maghiari au anunţat că negociază cu FMI încheierea unui nou acord de precauţie care să-i permită accesul la fonduri în valoare de 4 miliarde de euro. Marţi, Parlamentul de la Budapesta a aprobat majorarea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) de la 25% la 27%. Publicaţia germană „Handelsblatt" l-a numit pe Orban „Pinocchio", după ce acesta a repetat în mai multe rânduri că nu va mai apela la FMI.
„Mulţi au presupus că solicitarea unui împrumut de la FMI a fost o încercare de a întârzia asfel de mişcări (scăderea ratingului – n.r.), dar anunţul a venit prea târziu şi mulţi nu cred că Ungaria va face concesiile necesare pentru a obţine avizul FMI“, explică pentru Bloomberg Charles Robertson, economist-şef al Renaissance Capital. „Această retrogradare ar putea în final să încurajeze politica de reformă care au ajutat Ungaria să obţină un rating favorabil în trecut“, continuă acesta.
sursa: adevarul.ro
