Traian Băsescu, acuzat de contrabandă cu armament

România nu poate fi condusă de un presupus traficant de moarte. Am aflat că ar fi posibil ca actualul preşedinte al României, Traian Băsescu, să fie acuzat în mod oficial de trafic de influenţă, de transporturi neautorizate de armament şi chiar de genocid.

Din interiorul partidului portocaliu, de la oameni care nu mai suportă fărădelegile, am aflat că la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) există mai multe denunţuri penale, care îl acuză, cu probe, pe Băsescu de implicarea în acţiuni de contrabandă cu arme. El mai este acuzat de instigare la trafic de influenţă la nivel guvernamental şi de delapidare, prin interpuşi, a uzinelor de armament din România. Mai există un Denunţ Penal, depus pe numele preşedintelui României şi al unor complici de-ai săi, pentru încălcarea Legii Siguranţei Naţionale şi care priveşte organizarea unor presupuse transporturi ilegale de armament către membrii unor grupări presupus teroriste. În legătură cu aceasta, DIICOT are probe depuse la Dosar, acte şi martori, fiind somată să le învestigheze în regim de urgenţă. Tot în acest denunţ este arătat cu degetul şi actual procuror general al României, Laura Codruţa Kövesi, acuzată şi ea de favorizarea infractorilor, abuz în serviciu şi de secretizarea, contrar legilor în vigoare, a Dosarului Penal nr. 628/D/P/ 2005, în care au fost investigate acte de terorism. În Dosar mai este acuzat şi Omar Hayssam, traficant de arme pe filiera Victor Bout - Shimon Naor, bănuit a fi un om de legătură al Servicului de Securitate sirian în România. Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 51/1991, sînt cercetaţi, alături de Hayssam, următorii: fostul secretar de Stat în Ministerul Economiei, Marcel Hoară, interpus al lui Adrian Videanu în acte de subminare a economiei naţionale, şi Aurel Teodorescu, soţul actualei şefe a Secretariatului General al Guvernului Boc. Dacă Dosarul 628/D/P/ 2005, pus la păstrare departe de ochii presei, ar fi desecretizat, cariera politică a lui Traian Băsescu ar fi terminată definitiv.

Încă din 2005, Traian Băsescu şi guvernul său portocaliu au fost bănuiţi că ar fi orchestrat scenariul ieftin cu „răpirea din Irak“, cu ajutorul Serviciilor Secrete, pentru a pune mîna pe nişte milioane de dolari şi pentru a creşte în sondaje, în chip de eroi salvatori. Dar criza ostaticilor din Irak a generat o dezbatere publică în ţară. Iar lucrurile au luat o turnură neaşteptată atunci cînd opinia publică din România şi partidele din Opoziţie au cerut o retragere, treptată, a militarilor români din această ţară. Ţinem, cu toţii, minte scena transmisă de postul Al-Jazeera, cînd, cu cătuşe la mîini, desculţi, cu lacrimi în ochi şi sub ameninţarea armelor, ziariştii ostatici au implorat autorităţile române să îi retragă pe cei aproximativ 850 de soldaţi români din Irak, în schimbul vieţii lor. Această strategie greşită i-a pus probleme lui Traian Băsescu, el evitînd să facă o declaraţie tranşantă referitoare la retragerea trupelor. Singurele sale menţiuni au fost ca acest lucru să nu se facă sub presiunea evenimentelor şi că sîntem angajaţi, ca parteneri ai NATO, doar în simple operaţiuni de patrulare şi culegere de informaţii.

Moartea soldaţilor români în războiul din Irak, suprapuse crizei ostaticilor, ziariştii Marie-Jeanne Ion, reporter la Prima TV, Sorin Mişcoci, cameraman, şi Eduard Ovidiu Ohanesian, reporter la cotidianul „România Liberă“, au făcut ca dezbaterile care au urmat să atragă atenţia asupra iresponsabilităţii şefilor Armatei Române. Jurnaliştii care au coloană verticală l-au condamnat, aproape la unison, pe preşedintele ţării că au trimis militari fără o tehnică adecvată şi fără o pregătire substanţială pe un teatru de război unde nu aveam ce căuta. A fost sugerată ideea că trimiterea ostaşilor români în Irak şi orchestrarea răpirii ziariştilor au fost nişte acţiuni condamnabile ale conducerii de la Cotroceni. Probabil de aici au venit şi graba secretizării datelor legate de eliberarea ziariştilor şi cererea lui Traian Băsescu, făcută în CSAT tuturor autorităţilor implicate, de a păstra tăcerea asupra acestui subiect delicat. Nu trebuia făcută, sub nici o formă, legătura între el, Omar Hayssam, care are dublă cetăţenie, siriană şi română, şi Muhammad Munaf, om de afaceri de naţionalitate irakiano-americană, implicaţi în traficul internaţional de arme. Hayssam şi Munaf sînt unele dintre cele mai controversate personaje intrate în vizorul Justiţiei americane. Se presupune că scurgerile de informaţii în mass-media, despre Dosarul transportului de arme pe relaţia Victor Bout - Shimon Naor şi armatorul sirian Mustafa Tartoussi, s-au produs intenţionat, pentru a se descoperi cine îi ajută în Romania pe aceştia. Astfel, după atîta timp de la fuga lui Omar Hayssam din ţară, au ieşit la iveală informaţii surprinzătoare, aflate din discuţiile lui cu procurorul Nastasiu, căruia îi spunea că a părăsit România cu avionul, de pe Aeroportul Henry Coandă. Se confirmă faptul că, dintre cele mai multe scenarii care au apărut în presa vremii, singura variantă credibilă este că Omar Hayssam a fost ajutat să plece din ţară cu ajutorul Serviciilor Secrete, fidele lui Traian Băsescu.

Recent am aflat o ştire foarte interesantă, venită dinspre Siria, care anunţă că vestitul Omar Hayssam, despre care se ştia ultima dată că a fost condamnat la 4 ani de închisoare şi „putrezeste“ într-o puşcărie de maximă securitate, ar fi liber ca pasărea cerului. Nişte amici care au relaţii cu membri ai Serviciilor Speciale americane din Siria susţin că l-au văzut în libertate şi se bănuieşte că, date fiind evenimentele tulburi din zonă, eliberarea lui ar fi fost făcută la insistenţele lui Traian Băsescu. Dacă vom corela această informaţii cu declaraţia jurnalistului Eduard Ovidiu Ohanesian, că teroristul Omar Hayssam este o persoană deosebit de incomodă pentru autorităţile din România, fiindcă, dacă ar spune ce ştie, ar putea arunca în aer înalte capete ale politicii dîmboviţene, nu ar fi exclus „să-i facă felul“ cineva, ca să pară o „victimă colaterală a vreunui incident local. Asta mai ales că noul Guvern de la Damasc va schimba, curînd, actuala Lege a stării de urgenţă cu o alta, care nu va tolera vinovaţii de acte de sabotaj şi terorism. O invitaţie la o eventuală „execuţie”, care, probabil, va urma. Sperăm ca Traian Băsescu, care s-a dovedit incapabil să facă faţă crizei jurnaliştilor răpiţi în Irak , neputînd să-şi depăşească instinctele de fost colaborator al Serviciilor Secrete, să nu trimită un comando în Siria (eventual condus tot de un adjunct al Serviciilor Speciale, gen Florian Coldea, la fel cum a trimis preşedintele american Obama, pentru prinderea/anihilarea fostului său partener incomod Osama Bin Laden).

Dacă Traian Băsescu va face acest lucru, atunci este evident că a recurs la o strategie greşită, deoarece cu toţii ne vom da seama că a fost implicat în această operaţiune şi că a minţit.

SILVIU CRĂESCU

Share |

Articol vizualizat de 4641 ori

10 Mai 2011