Rezultate RECENSAMANT: Suntem mai putini cu 2,6 MILIOANE! Numarul TIGANILOR in CRESTERE!

Rezultatele parțiale ale recensământului desfăşurat la sfârşitul lunii octombrie a anului trecut ne dezvăluie o situaţie etno-culturală interesantă, care trebuie analizată, cu toate că procesul de colectare a datelor a fost unul controversat de la care nu au lipsit incidentele şi acuzele de neprofesionalism. 

În primul rând se constată că populaţia României a scăzut cu peste 2,6 milioane, de la 21.680.974 la 19.042.936 de persoane, potrivit rezultatelor provizorii anunţate joi de Institutul Naţional de Statistică. Astfel populaţia stabilă a României a fost de 19.043.000 de persoane, din care 18.384.000 au fost prezente, iar 659.000 temporar absente. Din totalul de 19.043.000 de persoane, 8,8% se regăsesc în Municipiul Bucureşti (respectiv 1.678.000 persoane).

Din punct de vedere al repartiției populației, 10.054.000 persoane aveau domiciliul sau reşedinţa în municipii şi oraşe (52,8%) iar 8.989.000 persoane locuiau în comune (47,2%).

Judeţele cu populaţia cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735,9 mii locuitori), Iaşi (cu 723,6 mii), Cluj (cu 659,4 mii), Timiş (cu 649,8 mii), Constanţa (cu 630,7 mii), Dolj (cu 618,3 mii), Suceava (cu 614,5 mii).

Cel mai mic număr de populaţie îl au judeţele Tulcea (201,5 mii), Covasna (206,3 mii), Sălaj (217,9 mii), Mehedinţi (254,6 mii), Ialomiţa (258,7 mii), Giurgiu (265,5 mii), Caraş-Severin (274,3 mii) şi Bistriţa-Năsăud (277,9 mii).

Minorități etnice 

Printre cele mai importante date sunt însă cele referitoare la ţigani. În realitate cea mai numeroasă minoritate etnică din România, aceştia au ieşit la numărătoare doar 619.000, adică 3,2 la sută din populaţia stabilă a României, faţă de 535.000 câți au fost numărați la recensământul din 2002. Cifra este clar falsă, estimările neoficiale indicând cel puţin 2-3 milioane, la care se pot adăuga alte câteva milioane de persoane care provin din familii mixte.

Cei mai mulţi țigani declaraţi se află în judeţul Mureş, 8,8 la sută din locuitorii acestuia. Țiganii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6 la sută din populaţia stabilă, şi în judeţele Călăraşi (8,1 la sută), Sălaj (6,9 la sută) şi Bihor (6,1 la sută).

Rămâne de stabilit de unde provine această diferenţă între cifra reală şi cea oficială, avându-se în vedere faptul că organizaţiile neguvernamentale i-au îndemnat pe ţigani să-şi asume etnia. Ar exista cel puţin două explicaţii. Recenzorii nu au fost instruiţi pentru a recunoaşte elementele definitorii ale acestei minorităţi şi nici nu au fost îndemnaţi să-i încurajeze pe ţigani să-şi recunoască apartenenţa etnică. Un alt motiv ar fi faptul că, din diverse motive, peste jumătate dintre ţigani şi majoritatea persoanelor provenite din familii mixte se declară români sau maghiari.

Populaţia de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238.000 de persoane, comparativ cu 1,434.000 în 2002. Alte etnii cu mai mult de 20.000 de reprezentanţi declaraţi la recensământul de anul trecut au fost ucrainenii – 51.700 de persoane, germanii – 36.900, turcii – 28.200, ruşii lipoveni – 23.900 şi tătarii, în număr de 20.500.

Aproape trei sferturi din persoanele de etnie germană se regăsesc în judeţele Timiş, Satu Mare, Sibiu, Braşov, Caraş-Severin şi Arad.

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 59,2 mii persoane, reprezentând 0,3% din populaţia stabilă a ţării.

În Bucureşti, românii sunt majoritari într-o măsură covârşitoare: 96,6 la sută. În alte 26 de judeţe, românii sunt majoritari cu o pondere de peste 90 la sută, iar în alte 13 cu peste 52,6 la sută.

Cele două judeţe în care românii nu sunt majoritari conform recensământului sunt Harghita şi Covasna, dominate de maghiari cu 84,8 la sută şi, respectiv, 73,6 la sută. Alte judeţe cu o pondere importantă a maghiarilor în totalul populaţiei sunt Mureş, cu 37,8 la sută, Satu Mare, cu 34,5 la sută, Bihor, cu 25,2 la sută şi Sălaj, cu 23,2 procente.

În judeţul Timiş, din totalul populaţiei stabile de 649.777 persoane, românii sunt 555.752, urmaţi de maghiari (35.294), ţigani (14.534), germani (8.497), ucrainieni (5.953), turci (133), ruşi lipoveni (105) şi tătari (24). Persoanele care aparţin altor etnii sunt 17.967 iar cei care au ales să nu complecteze această rubrică au fost 11.518 (un număr record, bănăţenii fiind depăşiţi la acest capitol doar de cei din capitală, 13.705 dintre bucureşteni având etnia nedeclarată).

Un alt aspect important, dar despre care nu s-au făcut publice date preliminare, este elementul religios.

Prelucrarea, verificarea şi validarea datelor din tabelele centralizatoare completate de recenzori va continua şi în etapa următoare, a anunțat Institutul Naţional de Statistică. Rezultatele preliminare ale recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011 urmează, conform Programului de desfăşurare a activităţilor RPL 2011, să fie prezentate de Comisia Centrală la sfârşitul lunii mai. Rezultatele finale vor fi anunţate cel mai probabil în semestrul al II-lea al anului 2013. Sursa: FrontPress.ro

Share |

Articol vizualizat de 1119 ori

03 Feb 2012