Fraudă de 4 milioane de euro cu terenuri în Băneasa

Procurorii DNA au descoperit o fraudă de aproape 4 milioane de euro, prin vînzarea unor terenuri în zona Băneasa din Capitală. Maria Ruxandra Stegaru, administrator la SC SQRW Development SRL şi asociat la SC Fondamento Forte SRL şi SC Patagonia Invest SRL, a fost trimisă în judecată pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, în urma cărora a prejudiciat statul cu suma totală de 15.632.173 lei (echivalentul a aproximativ 3.859.795 de euro), reprezentînd impozit pe profit şi TVA. Potrivit anchetatorilor, Maria Ruxandra Stegaru a simulat o operaţiune de vînzare, de la SC SQRW Development SRL către celelalte două firme, a 67 de terenuri în suprafaţă totală de 43,24 ha, amplasate în zona Băneasa, la un preţ subevaluat de 3 ori. În continuare, pentru ca beneficiarul real să devină proprietarul terenurilor, inculpata a vîndut părţile sociale ale firmelor care achiziţionaseră terenurile către această firmă cu preţul real al terenurilor, şi nu la valoarea acţiunilor cedate. În cursul anilor 2005-2007, Ruxandra Maria Stegaru a efectuat un număr de 34 de tranzacţii imobiliare, reprezentînd vînzarea unor terenuri intravilane, vînzările repetate fiind efectuate în calitate de persoană fizică în scopul de a nu achita TVA în cuantum de 1.005.546 lei (aproximativ 288.122 de euro), se arată în comunicat. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă în Dosarul Penal cu suma de 16.823.946 lei.

Guvernul are 2,6 miliarde de euro din privatizări, dar nu-i foloseşte

Într-un cont deschis la Trezorerie sînt în prezent peste 2,6 miliarde de euro. Banii provin din privatizările realizate începînd cu anul 2000, nu sînt înregistraţi ca venituri în bugetul de stat şi pot fi cheltuiţi pe baza unor acte normative emise de Guvern. Cabinetul Boc a apelat la această rezervă la începutul lunii august, atunci cînd a decis să aloce 2,31 miliarde de lei mai multor ministere, sub forma unui împrumut de Trezorerie, pentru asigurarea finanţării proiectelor europene, pînă la reluarea plăţilor de către UE. La momentul respectiv, pe 4 august, Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor Publice, nu a putut să spună cîţi bani s-au strîns în contul amintit sau despre ce privatizări ar fi vorba. „Dacă faceţi o adresă la Ministerul de Finanţe, vă spunem cum s-au constituit aceşti bani şi din ce privatizări. (...) Faceţi o adresă şi vă spun care este soldul sumei respective”, a spus ministrul. I-am urmat sfatul, iar răspunsul l-am primit după o lună. „La data de 31 iulie 2011, soldul disponibilităţilor în lei din vărsămintele din privatizare a fost în sumă de 11.106,41 milioane de lei (2,644 miliarde de euro, la un curs de 4,2 lei/ euro)”, a precizat Ministerul Finanţelor Publice. Este, de altfel, singura informaţie concretă furnizată de MFP, deoarece nu ne-a putut comunica din ce privatizări au fost strînşi banii respectivi. Ne-a explicat, în schimb, că „vărsămintele din privatizare sînt înregistrate începînd cu anul 2000 într-un cont distinct în Trezoreria statului şi se utilizează potrivit destinaţiilor prevăzute în acte normative emise de către Guvern”.

4 miliarde de euro

între 2000 şi 2007

Din calculele realizate de SFin rezultă că, în ultimii 11 ani, în contul respectiv au intrat cel puţin 4 miliarde de euro, sumă obţinută prin vînzarea unor pachete de acţiuni deţinute la 23 de societăţi. Avînd în vedere faptul că în prezent la Trezorerie mai sînt 2,64 miliarde de euro, înseamnă că s-au cheltuit peste 1,35 miliarde de euro.

Am luat în calcul tranzacţii precum vînzarea pachetului de acţiuni (33,34%) de la Petrom, în 2004, pentru care statul a încasat 668,81 milioane de euro, privatizarea Distrigaz Nord (124,77 milioane de euro pentru  30% din acţiuni) şi Distrigaz Sud (127,80 milioane de euro pentru 51% din acţiuni), ca şi vînzarea celor 36,88% din acţiunile deţinute la BCR, în 2005, cînd statul a încasat 2,2 miliarde de euro. Datele au fost strînse din surse publice, precum AVAS, Ministerul Economiei, presă. Precizăm că pentru cazurile în care preţul de vînzare a fost comunicat în lei sau dolari, am utilizat paritatea leu/euro, respectiv leu/dolar din anul în care a fost semnat contractul. Despre destinaţia acestor sume, Gheorghe Ialomiţianu spune că ştie sigur că banii din privatizarea BCR „au fost utilizaţi pentru plata salariilor şi a pensiilor la sfîrşitul anului 2008”, dar în ceea ce priveşte celelalte sume, reprezentanţii MFP nu au putut furniza prea multe informaţii.

Din răspunsul MFP reiese că singurul beneficiar a fost Ministerul Agriculturii. În perioada 2007-2011 „au fost alocate temporar sume din vărsăminte din privatizare Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru stimularea creşterii gradului de absorbţie a fondurilor alocate de Comisia Europeană pentru agricultură”, precizează sursa citată. În baza mai multor hotărîri de guvern, Ministerul Agriculturii a beneficiat de împrumuturi în valoare totală de 9,53 miliarde de lei, din care au fost restituite 7,84 miliarde de lei. „Ministerul Agriculturii a restituit integral sumele alocate în perioada 2007-2010 din fondurile primite de la Comunitatea Europeană, cu aceste sume fiind reconstituite în totalitate disponibilităţile din vărsăminte din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului”, arată MFP. În privinţa anului în curs, ministerul condus de Valeriu Tabără a primit 3 miliarde de lei, în baza HG 65/2011. Din această sumă, „pînă la data de 31 iulie s-au alocat 1.778,8 milioane lei, din care s-au restituit, pînă la data de 31 iulie 2011, 1.310,6 milioane lei”. MFP nu a amintit nimic despre suma de 2,31 miliarde de lei alocată de Guvern pe 4 august şi ai cărei beneficiari au fost, potrivit ministrului, 6 ministere şi Secretariatul General al Guvernului. În plus, presa a arătat că, anul trecut, din acelaşi cont au fost acordate credite către CNADNR în cuantum de 390 de milioane de lei.

În 2009, premierul nu ştia de cont

Despre contul deschis la Trezorerie, premierul declara, în 2009, că nu dispune de bani reali. „Fondul Naţional de Dezvoltare Economică, practic, în acest moment, e golit din punct de vedere financiar. Există numai bani fictivi. Bani reali nu mai există. (…) Există doar ca valoare contabilă. Deci nu există banii aceştia, e o gogoaşă, o minciună”, explica Emil Boc, pe 29 ianuarie 2009, la postul public de televiziune. Declaraţia a fost o replică la afirmaţiile fostului premier Călin Popescu-Tăriceanu, care a susţinut că în fondul respectiv s-au acumulat 11 miliarde de lei din privatizări, inclusiv din privatizarea BCR, şi că aceşti bani pot fi utilizaţi pentru investiţii.

Dacă între timp premierul a aflat că banii sunt reali, a „uitat” să transfere 2% din sumele cumulate în acest cont pentru construcţia de locuinţe destinate chiriaşilor evacuaţi. Dan Voiculescu, vice-preşedintele Senatului, a atras atenţia în repetate rînduri că Guvernul nu şi-a respectat obligaţia în acest sens, prevăzută în Legea 10/2001.

ancheteonline.ro

Share |

Articol vizualizat de 1547 ori

20 Sep 2011