Adauga la Favorite 
Seteaza pagina ca homepage
Contact
Eveniment
Flota militară a SUA, interzisă în Marea Neagră
Flota rusă din Marea Neagră este îngrijorată de provocările militare ale navelor americane în bazinul Mării Negre, au declarat surse ale Armatei ruse, citate de mass-media regională. Oficialii militari de la Moscova au criticat intenţiile SUA de a permanentiza prezenţa navală americană în Bazinul Mării Negre, prin încălcarea tratatelor internaţionale în vigoare. Declaraţiile părţii ruse vin la cîteva zile după ce crucişătorul american USS Monterey a părăsit Marea Neagră, unde a participat la o serie de manevre navale, vizitînd şi porturile cîtorva state riverane, inclusiv din România şi Republica Georgia. USS Monterey a părăsit Bazinul Mării Negre în data de 25 iunie 2011.
„Flota rusă din Marea Neagră - au declarat surse militare - urmăreşte îndeaproape mişcările USS Monterey, care reprezintă un element naval al sistemului american de apărare antirachetă“.
„Această supraveghere va continua pînă cînd crucişătorul va părăsi Marea Neagră prin strîmtorile Bosfor şi Dardanele”. „Din luna martie, crucişătorul conduce misiuni în Marea Mediterană în cadrul proiectului de amplasare a scutului american antirachetă. Nava este dotată cu sistemul de ghidaj Aegis şi cu rachete antiaeriene şi antirachetă”, a mai subliniat anterior sursa militară citată. Totodată, diplomaţia rusă a declarat că deplasările crucişătorului USS Monterey în Marea Neagră se află în contradicţie cu mersul relaţiilor ruso-americane. Escala navei USS Monterey în Portul Constanţa a intervenit într-o perioadă de dezvoltări importante legate de participarea României la sistemul american de apărare antirachetă din Europa, la scurt timp după anunţul public al unităţii Deveselu ca gazdă, în România, a sistemului american de apărare antirachetă şi la doar o zi după parafarea la Washington (în 6 iunie 2011) a textului Acordului pentru amplasarea în România unor elemente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice. Echipat cu un sistem de aparare antirachetă Aegis, crucişătorul USS Monterey a participat la manevre navale comune de 3 zile cu mai multe ţări de la Marea Neagră. „Navele americane sînt mobilizate frecvent în regiunea Mării Negre, de mai mulţi ani, ceea ce dovedeşte ataşamentul Statelor Unite faţă de stabilitatea regională şi securitatea maritimă”, au declarat surse diplomatice americane. La începutul lunii iunie 2011, participarea acestui crucişător la manevre navale în Ucraina a generat protestele Rusiei, care a calificat rachetele balistice de apărare ale acestei nave drept o ameninţare pentru securitatea sa. „Partea rusă a subliniat de mai multe ori că nu va trece sub tăcere apariţia unor elemente ale infrastructurii strategice americane în apropierea imediată a frontierelor sale şi că va considera acest lucru o ameninţare pentru securitatea sa”, a declarat atunci Ministerul rus al Afacerilor Externe. USS Monterey este înarmată cu 122 de rachete, printre care şi interceptoare SM3, acelaşi tip de rachete care vor fi instalate la baza de la Deveselu, şi va patrula, pînă la sfîrşitul lunii iulie 2011, în Mediterana, în cadrul primei faze a desfăşurării elementelor scutului antirachetă. În Marea Neagră, USS Monterey a participat la exerciţiile militare americano-ucrainene Sea Breeze 2011, iar ruşii erau informaţi despre prezenţa sa în Marea Neagră cel puţin din februarie, cînd s-a încheiat planificarea Sea Breeze la Odessa. Cu toate acestea, Moscova nu a găsit necesar să protesteze nici atunci, nici cînd USS Monterey a cerut permisiunea să intre în Marea Neagră. În acest context, adjunctul ministrului georgian de Externe, Nino Kalandadze, a respins în avans nemulţumirile Rusiei. „Exerciţiile au ca obiectiv ameliorarea nivelului de securitate în regiune. Ele nu au nici o legătură cu Rusia”, a declarat ea. Reamintim că nave militare americane au venit în mod regulat în porturile georgiene după războiul dintre Rusia şi Georgia, din august 2009. Şi Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse şi-a exprimat nemulţumirea că în apele Mării Negre şi-a făcut apariţia nava militară americană USS Monterey, pentru a participa la exerciţiile militare Sea Breeaze 2011. În data de 7 iunie 2011, în Portul Constanţa a acostat nava americană USS Monterey, dotată cu sistemul antibalistic Aegis. Ministerul rus a afirmat că americanii au început crearea segmentului european al scutului antirachetă prin dislocarea în Marea Mediterană, Marea Adriatică şi Marea Egee a unor nave maritime dotate cu sisteme antibalistice. Ruşii însă se întreabă de ce o navă atît de importantă din punct de vedere strategic a intrat în apele Mării Negre, de vreme ce SUA declaraseră că vor interveni în această regiune doar dacă situaţia se va înrăutăţi. Ministerul de Externe de la Moscova a declarat într-un Comunicat de Presă că nu va lăsa neobservat acest subiect şi califica respectivul „incident” drept o surpriză neplăcută care demonstrează lipsa unei strategii clare în crearea scutului antirachetă american. Totodată, ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a participat la ceremonia organizată cu prilejul escalei în Portul Constanţa a navei USS Monterey, care urmează să fie staţionată în Marea Mediterană. Dislocarea în Marea Mediterană a navei USS Monterey face parte din etapa I de operaţionalizare a proiectului american de apărare antirachetă, amplasarea pe teritoriul României a unor elemente ale sistemului SUA fiind avută în vedere pentru etapa a II-a a proiectului. În condiţiile în care nava USS Monterey este echipată cu un sistem radar performant AEGIS, escala acesteia în Portul Constanţa oferă posibilitatea observării unui sistem antirachetă asemănător, din multe puncte de vedere, celui care va fi instalat în România, la orizontul anului 2015. Momentul se înscrie, totodată, pe linia sprijinului constant, de substanţă, acordat de SUA eforturilor părţii române de a face mai bine cunoscute şi înţelese motivele şi substanţa implicării României în acest proiect strategic şi reafirmă soliditatea Parteneriatului Strategic dintre Romania şi SUA şi perspectivele de dezvoltare a acestuia. Cu prilejul participării la ceremoniile dedicate escalei navei USS Monterey, şeful diplomaţiei române a susţinut o Conferinţă de Presă comună cu ambasadorul SUA la Bucureşti. Teodor Baconschi a subliniat că „relaţia excelentă de parteneriat cu SUA ne permite să dezvoltăm politici regionale pe cel puţin trei paliere: extinderea UE şi NATO; difuzarea valorilor democratice în spaţiul acoperit de Parteneriatul Estic; securitatea în ansamblul ei, inclusiv securitatea energetică în regiunea Mării Negre”. Cea mai costisitoare opţiune de apărare americană antirachetă, care ar putea constitui „o capacitate de răspuns în caz de criză”, include mobilizarea unor nave în Marea Neagră, în apropiere de România, se arată într-un recent studiu al Biroului pentru Buget al Congresului american (CBO). Discuţiile publice asupra acestui proiect au fost reluate în mass-media americană, pe fondul crizei economice mondiale, care a condus la micşorarea bugetului forţelor militare americane. Reamintim că o primă opţiune propusă de Departamentul Apărării, ca parte a eforturilor de protejare a Statelor Unite şi a aliaţilor săi, constă în amplasarea permanentă a 10 interceptoare terestre în zone din Polonia, a unui radar cu raze X în Cehia şi a altuia într-o zonă ce urmează să fie determinată, posibil în Azerbaidjan. Conform planurilor iniţiale, sistemul ar trebui să fie finalizat şi amplasat pînă în 2013, această opţiune putînd costa între 9 şi 13 miliarde de dolari. O altă variantă, considerată cea mai scumpă, care ar costa Statele Unite între 18 şi 22 de miliarde de dolari, se referă la o apărare maritimă, prin utilizarea de nave din marina americană dotate cu sistem de apărare antirachetă Aegis, cuprinzînd interceptoare de tip SM-3 Block IIA, care sînt preconizate să intre în componenţa flotei în jurul anului 2015. Aceste nave ar presupune menţinerea a doar 3 baze, în nord-vestul Mării Negre, în apropiere de România, în nordul Mării Adriatice, aproape de ţărmul Italiei, respectiv în Marea Baltică, la nord de Polonia, şi ar fi sprijinite de radare mobile cu raze X în Azerbaidjan şi Qatar. CBO a selectat aceste locuri pentru a reduce numărul de baze care ar fi necesare pentru a apăra o arie europeană aproximativ egală cu aceea acoperită de celelalte opţiuni. Estimarea costului acestei variante se bazează pe supoziţia că acest sistem ar fi folosit ca o apărare permanentă, necesitînd operaţiuni continue şi suficiente nave pentru a menţine cele 3 baze pe termen nedefinit. Această opţiune ar putea, de asemenea, reprezenta o viitoare capacitate de răspuns în caz de criză, dacă nici un sistem specializat de apărare antirachetă nu ar fi amplasat în Europa.
