Ziarul Tricolorul- Eveniment - Cum arată societatea grecească în faliment

Eveniment

Cum arată societatea grecească în faliment

Clasa de mijloc a fost decimată, tot mai mulţi greci recurg la supa săracului, mulţi şi-au pierdut casele şi locuiesc sub cerul liber.

Al doilea pachet de salvare din partea UE şi FMI în valoare de 130 de miliarde de euro va fi mai mult ca sigur acordat Greciei de miniştrii de Finanţe din eurozonă, dar nu va rezolva mare lucru. Banii vor merge în mare parte către rostogolirea datoriilor scadente. Mai tragic este, susţin analiştii, că nici noile măsuri de austeritate impuse de guvernarea Papademos nu rezolvă nimic, ci doar acutizează problemele şi pentru că opoziţia grecilor faţă de programul de sărăcire şi tutelare a ţării lor este mare.

Situaţia de zi cu zi a milioane de greci este tot mai dificilă. Clasa de mijloc a fost prima care a fost decimată de măsurile de austeritate, şomajul a trecut de 20%, iar economia va scădea în acest an cu mai mult de 8%. Oamenii învaţă să supravieţuiască. Trocul a luat locul banilor, iar numărul celor fără un adăpost deasupra capului, al celor care recurg la supa săracului şi al celor care se sinucid a urcat.

„Este ca în timpul războiului", scrie Panagiotis Grigoriu, istoric şi etnolog, pe blogul său. A pierdut tot. Contractul său de muncă la un centru de cercetare nu i-a fost reînnoit din cauza tăierilor de la buget. Nu a mai putut plăti chiria şi s-a mutat la prieteni. Ultima dată când a făcut un plin de benzină la maşina sa veche a fost pe 26 decembrie. El foloseşte ori de câte ori se poate transportul public pentru că este mai ieftin. Panagiotis face parte din cei o treime de greci care trăiesc sub pragul sărăciei, adică mai mult de trei milioane de oameni, potrivit Eurostat. Numai în Europa de Est situaţia economică este mai rea.

Clasa de mijloc, prima lovită

Clasa de mijoc a fost prima afectată de această criză. În această categorie intră şi Lambros Zacharatos. Până anul trecut a lucrat ca designer de interior şi câştiga până la 4.000 de euro pe lună. Acum este nevoit să locuiască împreună cu alţi doi colegi de suferinţă într-o cameră micuţă pusă la dispoziţie de organizaţia caritabilă Klimaka, scrie „Der Spiegel".

Dar aici toţi rezidenţii trebuie să ia parte la activităţile de zi cu zi: gătesc, curăţă, ce este nevoie. Numărul celor care nu mai au un acoperiş deasupra capului după ce şi-au pierdut locul de muncă este mult mai mare decât statisticile oficiale pentru că mulţi, mai ales tinerii, s-au mutat la rude. Aproximativ 100.000 de firme au dat faliment şi multe altele sunt pe punctul de a se prăbuşi. Rata sinuciderilor este în creştere, numărul crimelor şi jafurilor s-a dublat, iar zeci de mii de oameni au rămas fără locuinţe. Viaţa în regiunile rurale, unde s-a revenit la schimburile tradiţionale de produse, este mai suportabilă. Mulţi fermieri au decis să ofere gratuit produse alimentare pentru cantinele săracilor.

Trocul a luat locul banilor

Oamenii încearcă să înveţe să se descurce. Trocul, chiar şi în privinţa serviciilor, a luat locul banilor. Oamenii refuză să plătească taxa suplimentară inclusă în factura pe electricitate, impusă din octombrie de guvern, chiar dacă au fost ameninţaţi cu întreruperea furnizării electricităţii. Compania de distribuţie DEI a încercat să facă acest lucru de câteva ori, dar sindicatul electricienilor s-a opus. 500.000 de gospodării refuză să plătească acest impozit.

Terapie de grup pentru datornici

În centrul capitalei funcţionează centrul de ajutorare pentru datornici Ekpizo. Cu chipuri tensionate, participanţii la şedinţă schimbă câteva saluturi inhibate înainte de a se sprijini de pereţi. De parcă le-ar fi teamă să se aşeze pe scaunele dispuse în cerc, ca pentru o terapie de grup. Sau poate le e greu să admită că, prăbuşindu-se sub greutatea datoriilor, sunt pur şi simplu disperaţi, scrie „To Vima". Când interlocutoarea lor intră în sală, atmosfera rece se destinde un pic.

„De mai bine de un an şi jumătate aud aceleaşi cuvinte", mărturiseşte Lila Linardatou, juristă la Ekpizo. Ea încearcă să le dea sfaturi celor care nu mai fac faţă sub povara datoriilor şi doresc să negocieze o păsuire cu băncile. „Scopul nostru este să evităm ce e mai rău", spune Linardatou, citată de publicaţia „To Vima" . Peste 6 .000 de persoane s-au adresat deja centrului Ekpizo, unde jurişti, psihiatri şi psihologi - toţi voluntari - încearcă să-i liniştească pe cei care, sub greutatea crizei, încep să cedeze.

Oameni care recurg la un card de credit pentru a aproviziona un altul, capi de familie care s-au îndatorat „până în gât" când au avut probleme de sănătate şi care nu au mai reuşit să-şi revină, oameni care trăiesc în impas aşteptând o ieşire care nu vine niciodată.„Situaţia este insuportabilă. Societăţile de credit ne sună de până la zece ori pe zi şi ne ameninţă", povesteşte Konstantinos Venerdos, care a trebuit să iasă la pensie de curând, din motive de sănătate.

Tot mai multe sinucideri

„Am făcut o cerere de înţelegere amiabilă, dar băncile mă ignoră. Am doar 5 euro în buzunar pentru a ajunge la sfârşit de lună şi mă cuprinde panica. Mă gândesc din ce în ce mai des la sinucidere pentru a sfârşi cu toate astea. Dar mă gândesc şi la fiul meu. Ce se va alege de el, dacă eu îl abandonez?", spune Venerdos.

Alţii au trecut la fapte. "Patru membri ai grupului s-au sinucis deja în ultimele luni şi alte zeci rezistă doar datorită medicamentelor. Trebuie făcut ceva pentru a nu mai fi şi alte victime", spune neliniştită Mikela Christodoulou, o altă angajată de la Ekipzo. "Recunosc că am intrat într-o spirală fără sfârşit. Foloseam un card pentru a aproviziona un altul, explică Mario, un funcţionar. Cu toate aceste propuneri ispititoare ale băncilor, am ajuns să am până la 20 de carduri diferite. Dar salariul meu a fost redus de mai multe ori, şi acum mi-e teamă să nu mă regăsesc în stradă".

Oferta Eurogrupului

După numeroase incertitudini, situaţia pare a se fi lămurit în privinţa salvării Greciei de la faliment. Ministrul francez al Finanţelor, François Baroin, a declarat luni dimineaţă că toate condiţiile necesare unei înţelegeri sunt îndeplinite. Miniştrii de Finanţe din zona euro reuniţi, ieri, la Bruxelles, vor acorda, chiar dacă sub „supraveghere", cel de-al doilea pachet de ajutor financiar în valoare de 130 de miliarde de euro pentru Atena şi ştergerea parţială a datoriei deţinute de creditorii privaţi, la nivelul a 100 de miliarde de euro. Contribuţia FMI la noul acord va fi, potrivit „Financial Times", de 13 miliarde euro.