Cancerul se extinde. La Parchetul General, la DNA şi la ANAF

Avem dovezi recente că se extinde cancerul corupţiei instituţionalizate şi funcţionale la înalt nivel, pînă şi în cele mai importante instituţii care ar trebui să combată acest fenomen. Este vorba de Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie şi ANAF. Iar vizaţi nu sînt simpli procurori sau inspectori, ci chiar şefii instituţiilor respective. Dacă există dovezi în acest sens, şi ele există, de ce nu întreprind nimic şeful statului, ca parte a Executivului şi garant al Constituţiei, majoritatea parlamentară, care reprezintă cea mai importantă instituţie a statului de drept, sau PDL, partidul aflat la guvernare şi care este responsabil pentru buna şi dreapta administrare a ţării? Pe site-ul Lumea Justitiei, demonstraţia a fost făcută. Cu probe. Şi este implacabilă. Tatăl procurorului general al României, Laura Codruţa Kövesi – care conduce cea mai importantă instituţie ce are rolul de a combate corupţia şi criminalitatea instituţionalizată şi de a le garanta cetăţenilor nu numai securitatea de zi cu zi, ci şi faptul că traiesc într-un stat de drept – a fost interceptat de către neobosita Direcţie Naţională Anticorupţie, aflată în subordinea doamnei, în timp ce discuta cu un personaj trimis în judecată şi apoi condamnat penal despre o intervenţie la vîrf, în vederea obţinerii unui recurs. La care vîrf? Chiar la fiică. Adică Laura Codruţa Kövesi. Adică exact la procurorul general al statului. Această stenogramă, cum-necum, a avut şi ea destinul celorlalte. A ajuns să fie cunoscută de opinia publică prin intermediul mass-media. Atît şeful DNA, Daniel Morar, cît şi Laura Codruţa Kövesi au tăcut chitic. De data asta, spre deosebire de alte situaţii în care apăreau indicii de acest fel, cum că demnitari ai statului fac trafic de influenţă, nu au mai venit din partea şefilor respectivelor instituţii nici un fel de reacţii. Dar s-a întîmplat ceva mai mult decît atît. Fapta a fost comisă. Recursul, în cazul celui condamnat, chiar a avut loc. Şi nu era un simplu recurs. Vorbim despre o cale excepţională de recurs. Este prima excepţie, care confirmă regula, de care eu am auzit în ultimii ani. Cu alte cuvinte, este primul caz unde există o înregistrare de acest fel, în care faptele se confirmă, dar, cel puţin oficial, nu a fost declanşată nici o cercetare.

SORIN ROŞCA STĂNESCU

 („Lumea Justiţiei“)

Share |

Articol vizualizat de 2663 ori

11 Mai 2011