Adauga la Favorite 
Seteaza pagina ca homepage
Contact
Eveniment
ARMAGHEDON SINDICAL În oricare altă ţară din lume, următorii mafioţi ar fi fost arestaţi: * Bogdan Hossu * Dumitru Costin * Matei Brătianu * Victor Ciorbea * Marius Petcu * Pavel Todoran * Liviu Luca * Miron Mitrea * Iacob Baciu
În nici o ţară din fostul lagăr socialist nu s-a produs un jaf mai mare al patrimoniului sindical aşa cum s-a întîmplat în România. După lovitura de stat din decembrie 1989, s-a trecut la reorganizarea structurilor de conducere ale Uniunii Generale a Sindicatelor, pe baza Platformei Program adoptată la data de 25 decembrie 1989 de către Comitetul Naţional pentru Organizarea Sindicatelor Libere. La data de 23 ianuarie 1990, a fost înregistrată, la Judecătoria Sectorului 1, cererea de schimbare a denumirii UGSR în Uniunea Federaţiilor Sindicatelor Libere din România (UFSLR), al cărei organ de conducere a fost intitulat Comitetul Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din România, acţiune care s-a finalizat cu o nouă cerere, formulată în luna februarie 1990, prin care s-a renunţat la schimbarea denumirii UGSR. La data de 16 martie 1990, în Sentinţa nr. 782, Judecătoria Sectorului 1 a admis cererea de înscriere ca persoană juridică a Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România (CNSLR), avîndu-l ca lider pe Victor Ciorbea. În Statutul CNSLR, la art. 26, s-a stipulat că fondurile băneşti ale UGSR provin şi din patrimoniul Consiliului Central al UGSR, dobîndit de Consiliul CNSLR ca succesor prin absorbţie. Precizăm că UGSR avea, în luna decembrie 1989, ca organ de conducere Consiliul Central, care nu dispunea de patrimoniu propriu, deci CNSLR nu putea fi succesorul patrimoniului UGSR, structură sindicală care nu a fost desfiinţată nici pînă în prezent. Conform legislaţiei în vigoare, divizarea patrimoniului UGSR este de competenţa exclusivă a Congresului UGSR, cu participarea tuturor sindicatelor care au contribuit la crearea acestuia. După Congresul UGSR, care a avut loc în perioada 28-29 iunie 1990, deşi în statutul adoptat s-a stipulat şi aprobat că patrimoniul sindical este indivizibil şi netransmisibil, a apărut, la data de 4 iulie 1990, un proces-verbal, prin care s-a dorit confirmarea preluării patrimoniului UGSR de către CNSLR.
Procesul verbal încheiat între Comitetul Naţional Provizoriu pentru Organizarea Sindicatelor Libere din România (CNPOSL) şi CNSLR a fost un fals, întrucît reprezentanţii CNPOSL, Ştefan Călinescu, avînd calitatea de coordonator, nu l-a semnat. Semnătura acestuia a fost substituită de Ilie Porojan cu propria semnătură, care nu avea calitatea de reprezentant al CNPOSL, iar în calitate de reprezentant al CNSLR a fost menţionat Minică Boajă. Fiind cercetat penal, Ilie Porojan a recunoscut falsul, precizînd că a fost şantajat cu pierderea locului de muncă, de Minică Boajă şi Victor Ciorbea, în calitate de preşedinte CNSLR. Soluţionarea cazului a fost tergiversată pînă cînd a intervenit prescrierea faptelor, iar Minică Boajă a devenit deputat PSD. Pe baza falsificării respectivului proces-verbal, s-a trecut la jefuirea organizată a patrimoniului UGSR, patrimoniu ce era compus din: 291 apartamente, 19 garsoniere, 37 garaje, 89 boxe, 344 baze sportive şi de agrement, 58 Case de Cultură, 19 cluburi sindicale, 34 sedii, terenuri de fotbal, terenuri de tenis, popicării, vasul de croazieră „Solidaritatea”, autobuze, autourisme, tablouri şi un valoros fond de carte, un hotel şi bază de tratament în Staţiunea Amara, judeţul Ialomiţa, Hotelul „Montana”, din Covasna, cîte 1 hotel în staţiunile balneare Govora, Ocna Şugatag, Olăneşti, Predeal (Hotelul „Carpaţi”), Sîngeorz Băi şi Slănic Moldova. La toate acestea adăugăm 1 hotel şi 4 vile în Vatra Dornei, 2 hoteluri în Băile Felix, 2 hoteluri în Herculane, 2 hoteluri şi 1 vilă în Căciulata, 2 hoteluri şi 1 camping în Eforie Nord, 2 hoteluri şi 3 vile în Soveja, 4 complexe şi 1 hotel, cu un total de 7000 de locuri de cazare, la Năvodari, 6 hoteluri şi 14 vile la Voineasa, 1 vilă la Predeal, Ştrandul „Floreasca” din Bucureşti, precum şi altele, plajele aferente unităţilor de cazare de pe litoralul Mării Negre; 14 baze de tratament balnear; 35 de restaurante, baruri şi discoteci; Hotelul de pe Strada Johann Strauss, din Bucureşti şi 37 de agenţii de turism. UGSR a mai deţinut în Bancorex, BNR şi CEC sume importante în lei şi valută, care depăşeau 330 milioane USD. În conformitate cu legislaţia naţională în vigoare şi cu Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), UGSR nu s-a desfiinţat niciodată şi nici nu poate fi desfiinţat. Sindicatele înfiinţate după decembie 1989 s-au pretins a fi moştenitoarele UGSR şi fiecare în parte a revendicat cîte o parte din patrimoniul UGSR, creat din cotizaţiile a peste 7 milioane de sindicalişti. Fără nici un temei juridic, liderii noilor structuri sindicale înfiinţate după decembrie 1989, pe baza unei înţelegeri arbitrarea , s-au organizat în grupuri de interese şo prin unele acorduri protocolare au stabilit cum să împartă patrimoniul UGSR. Astfel:
- CNSLR , înfiinţat în luna iunie 1990, avîndu-l ca preşedinte pe Victor Ciorbea, şi-a însuşit 1 milion USD şi 1,4 miliarde lei vechi;
- CNS CARTEL ALFA, avîndu-l ca preşedinte pe Bogdan Hossu, a pus mîna pe 628.000 USD şi 820 milioane de lei vechi;
- CSI FRĂŢIA, aflată sub conducerea lui Miron Mitrea, a înhăţat suma de 580.478 USD şi 637 milioane de lei vechi,
La data de 1 noiembrie 1991, cînd ceşe 3 confederaţii sindicala au acaparat ilegal sumele de bani la care ne-am referit, UGSR încă mai deţinea în Bancorex şi BNR 558151 USD şi 770,3 milioane de lei, care, ulterior, s-au „volatilizat”. Actele justificative ale jafurilor fondurilir băneşti deţinute de UGSR la Bancorex, BNR şi CEC nu au fost făcute publice niciodată şi nimeni nu a fost tras la răspundere penală. Activele imobiliate ale UGSR au o valoare de piaţă de peste 1 miliard de euro şi produc venituri anuale de peste 35 de miliarde de euro, bani care ajung în buzunarele unor mafioţi sindicali. În timp, anumiţi lideri sindicali au ajuns patronii activelor UGSR. Membrii de sindicat care au cotizat la crearea patrimoniului UGSR (aproximativ 4,5 milioane de pensionari) nu se bucură de reprezentarea pe care şi-o doresc, actualii lideri sindicali şi foond corupţi, şantajabili şi aserviţi politic. Implicarea actualilot ciocoi sindicali în politică, prin acorduri, dar şi disponibilizările masive de personal din ultimii ani, au dus la scăderea numărului celor care acceptă să facă parte dintr-o structură sindicală. Aşa se explică faptul că sindicatele au în prezent un procent de organizare a salariaţilor de maximum 18%, mişcarea sindicală fiind aproape inexistentă. Ciocoii sindicali Liviu Luca, Dumitru Costin, Matei Brătianu, Bogdan Hossu, Marius Petcu şi alţii s-au transformat, de mult timp, în marionete ale Puterii politice. Ei nu mai reprezintă pe nimeni, decît interesele lor şi ale grupurilor mafiote din care fac parte. Şi patrimoniul imobiliar al UGSR a fost împărţit între CNSLR Frăţia, CNS Cartel Alfa, BNS şi CSDR. Liderii acestor sindicate au înfiinbţaz SC „SIND ROMÂNIA” SRL. Patrimoniul acestei societăţi comerciale cu răspundere limitatî a fost constituit din activele de turim şi tratament care aparţin de drept UGSR, cu excepţia celor deţinute de agenţia de turism a lui Liviu Luca. Această agenţie de turism exploatează capacităţile turistice şi de tratament din Herculane (1400 locuri de cazare); Voineasa (350 locuri de cazare); Covasna (500 locuri de cazare); Felix (1100 locuri de cazare); Vidra (1000 locuri de cazare) şi 1 vilă în Predeaal, Str. Nicolae Bălcescu nr. 1. Acţionarii SC „SIND ROMÂNIA” SRL sînt: CNSLR Frăţia, cu 37%, CNS CARTEL ALFA, cu 28%, BNS, cu 17,5%, şi CSDR, cu 17,5% din acţiuni. Prima înstrăinare imobiliară olegală din patrimoniul UGSR s-a produs pe baza unui bileţel emis de fostul premier Petre Roman, care a solicitat cedarea sediului central al UGSR în favoarea Ministerului de Externe. Există suficiente dovezi care atestă faptul că s-au făcut tranzacţii imobiliare ilegale cu patrimoniul UGSR: Un exemplu în acest sens este cel în care CNSLR Frăţia, reprezentatată de Pavel Todoran, a vîndut, cu ridicola sumă de 500 milioane de lei vechi, către SC „FRACOM” SRL, imobilul din Str. Elisabeta nr. 25, Sector 5, Bucureşti. Imobilul, cu o suprafaţă de 3.231, 49 mp, avea un preţ de piaţă de aproximativ 25 milioane USD. Contractul de vînzare-cumpărare, autentificat sub numărul 6621/09. iunie 1997, este lovit de nulitate, întrucît s-a făcut cu încălcarea Legii nr. 54/1991, art. 22, potrivit căruia bunurile mobile şi imobile aparţinîmd sindicatelor pot fi folosite numai potrivit intereselor membrilor de sindicat, dar nu pot fi împărţite între aceştia. Ulterior, imobilul a fost vîndut, în proporţie de 74% (la data de 17.12.1997), de către SC „FRACOM” SRL (firmă ce aparţine CNSLR) Băncii „Unirea”. În anul 1998, SC „FEACOM” SRL a revîndut către CNSLR Frăţia cota de 26% din imobil, prin contractul nr. 11745/24.091998, cu suma de 2120536559 lei vechi, contracte anulate ulterior de instanţele de judecată. Mai precizăm că SC „FRACOM” SRL a primit de la CNSRL Frăţia suma de 570.000 USD, sumă pe care nu a mai justificat-o ulterior. Pavel Todoran a ajuns investitor la SC „ROMALEX” Alexandria, utilizînd banii CNSLR Frăţia. Firma „ROMALEX” SRL a fost falimentată, în mod voit, iar banii de la CNSLR Frăţia nu au mai fost recuperaţi.
Îţi stă mintea în loc la ce inginerii finaciare şi ilegalităţi deosebit de grave s-au dedat mafioţii sindicali: Miron Mitrea. Pavel Todoran, Marius Petcu şi alţii! Ne întrebăm: cînd vor fi traşi la răspundere penală aceşti infractori periculoşi? Exploatînd ilegal patrimoniul UGSR, liderii confederaţiilor sindicale au realizat profituri substanţiale, încasînd dividende şi salarii de yeci de milioabe de euro. O altă parte din beneficiile realizate au fost reinvestite, ca de exemplu:
1) Liviu Luca, preşedintele FSLI Petrom, care deţine aproximativ 25% din Banca „Romexterra”, a investit banii sindcaliştilot în Realitatea TV, Alpha TV, Ziarul „Ziua” şi cîteva posturi radio şi TV locale şi într-un săptămînaş ultural.
2) „Cartel Alpha”, controlat de Bogdan Hossu, deţine 10% din „TS TICKET SERVICE”, companie controlată de grupul „ACCOR”, unde soţia lui Bogdan Hossu este directoare, De asmenea, deţine 9% din Societatea de Asigurare-Reasigurare „Viitorul”, unde acţionarul majoritar, cu 90%, este firma olandeză „TBI România BV”.
3) BNS, al cărui secretar general este matei Brătianu, iar preşedinte etse Dumitru Costin, deţine 34% din Societatea Sindicală de Asigurare – Reasigurare „Demetra” SA, unde „Life Management International” LTD din SUA deţine 50% din acţiuni. BNS este şi unic acţionar la „BN SIND IMPEX” SRL, avînd ca obiect de activitate comerţul. Preşedintele BNS, Dumitru Costin, deţine o cotă de 4% din „EUROM BANK”, cotă estimată la 1,4 milioane USD. Deci, acest mafiot sindical este ultimilionar în ero, dar nimeni nu se atinge de el!
4) CNSLR Frîţia este asociat unic la SC”FRACOM” SRL. Societăţile comerciale înfiinţate de onfederaţiile sindicale nu au depus niciodată bilanţurile contabile anuale, cu toate că preşedinţii de sindicat sînt ordonatori de credite şi sînt obligaţo, conform legislaţiei în vigoare, să facă dovada chektuielilor efectuate. Pentru acoperirea jafului produs, liderii sindicali care s-au perindat la conducerea CNSLR Frăţia, în frunte cu Miron Mitrea, Pavel Todoran şi Marius Petcu, au distrus sau au sustrar documente din arhiva UGSR ce conţinea, printre alteleş
1. Dosarele cu actele de proprietate sau folosinţă asupra clădirilor şi terenurilor şi corespondenţa referitoare la acestea, precum şi dosarele proceselor din instanţă privind drepturile de proprietate.
2. Situaţii centralizatoare bugetare, bilanţ, informări.
3. Bugete, execiţii bugetare, dări de seamă financiar-bancare.
4. Documente privind conturile deţinute de UGSR la CEC, CASA DE AJUTOR RECIPROC, BANCOREX şi BNR.
5. Planul valutar al UGSR şi documentele care justificaz conturile în valută şi circulaţia acestora. Precizăm că dreptul de gestionare a arhivei o are creatorul, deci UGSR, şi nicidecum CNSLR Frăţia, care a pus stăpînire, în mod fraudulos, pe arhiva UGSR.
În luna august 2010, Arhivele Naţionale din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor au preluat de la CNSLR Frăţia ceea ce a mai rămas din arhiva UGSR. Documentele preluate de Arhivele Naţionale de la CNSLR Frăţia nu au avut forme de evidenţă şi nu au fost prelucrate arhivistic, tocmai pentru a îngreuna depistarea faptelor penale săvîrşite de nafioţii sindicali. Pavel Todoran, împreubnă cu Miron Mitrea, a realiat fuziunea dintre CNSLR şi CSI Frăţia, rezultatînd CNSLR Frăţia, încălcîmdu-se astfel Legea de organizae şi funcţionare a sindicatelor şi Decretul 31/1954 privind persoanele juridice, ceea ce face ca fuziunea să fie ilegală, întrucît la fuziune nu au fost depuse documentele privind patrimoniul celor două sindicate. Din aceste motive, Tribunalul Bucureşti are pe rol D.P. nr. 14/1993, nesoluţionat de aproape 18 ani, îmtrucît la mijloc sînt interese politice majore. Dosarul penal a dispărut din arhiva Tribunalului Bucureşti şi sînt puţine şanse să fie găsit.
Din patrimoniul imobiliar al UGSR fac parte şi cele 38 de Case de Cultură construite din cotizaţiile sindicaliştilot, care au ajuns tot pe mîna liderilor celor 4 confederaţii sindicale. În cursul anului 1995, ceştia au creat Asociaţia Naţionaşă a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România (ANCCSR). În locul bibliotecilor au apărut săli de jocuri de noroc, saloane de nunţi, parastate sau botezuri. Casele de Cultură din Paşcani, Bistriţa şi Covasna au fost vîndute, la preţ de nimic, pe baza unei Hotărîrî de Gzvern ilegale, dată pe vremea PSD, iar banii rezultaţi din vînzare au ajuns prin diferite inginerii financiare, în buzunarele ciocoilor sindicali, Exemplificăm acest jaf prin faptul că o Casă de Cultură care valora peste 34 miliarde lei vechi a fost vîndută cu doar 500.000 lei vechi.
UGSR a deţinut şi Ansamblul Naţional „Rapsodia Română”, precum şiun important fond de carte şi tablouri de valoare. Liderul sindical aş Cartel „Alpha”. Bogdan Hossu, a contribuit din plin la jefuirea patrimoniului Ansamblului Naţional „Rapsodia Română” şi a fondului de carte existent. Acelaşi infractor a beneficiat de jumătate din sumele rezultate în urma vînzării celor 301 apartamente şi 19 garsoniere şi are încă tupeu să dea lecţii ppulaţiei la televizor. Amintim faptul că prin fuziunea CNSLR, avîndu-l ca preşedinte pe Victor Ciorbea, cu CSI Frăţia, avîndu-l vca preşedinte pe Miron Mitrea, a rezultat CNSLR Frăţia, avîndu-l ca preşedinte pe Victor Ciorbea şi ca preşedinte executiv pe Miron Mitrea. Ulterior, Victor Ciorbea s-a desprins din CNSLR Frăţia şi a înfiinţaz Confederaţia Sindicatelor Democratice din România, implicîndu-se apoi în politică alături de CDR. Aşa se explică ascensiunea sa în funcţia de primar. Miron Mitrea s-a preocupat de înfiinţarea Partidului Solidarităţii Sociale, înghiţit de PSD. Exemplele de implicare a liderilor sindicali în politică pot continua cu Minică Boajă, fost vicepreledinte CNSLR, consilier al Federaţiei Serviciilor Publice, ajuns ulterior deputat PSD şi consilie în Consiliul General al Primăriei Capitalei, Pavel Todoran, fost preşedinte al CNSLR Frăţia, ajungînd, ulterios senator PSD. Între liderii sindicali şi anumiţi politicieni influenţi care s-au perimdat la Putere, s-au creat, de-alungul timpului, relaţii de cumetrie şi rudenie. De exemplu, Matei Brătianu, alt profitor al fondurilor UGSR, s-a cumetritcu Dumitru Costin. Miron Mitrea a devenit finul fostului ministru al Industriilor, Dan Ioan Popescu (unul dintre cei mai bogaţi oameni din Româniaâ, care ar deţine o avere de peste 1,5 miliarde de euro. Miron Mitrea l-a năşit pe Marius Petcu, iar Marius Petcu l-a năşit pe deputatul PSD de Gorj, Mugurel Surupăceanu (unul dintre apropiaţii liderului PSD, Victor Ponta). Exemplele pot continua.
Se impune să prezentăm succint radiografia morală şi studiile unor ciocoisindicali, Despre Miron Mitrea se ştie că a provenit din rîndul şoferilor, de aceea i se ,ai spune şi „Manivelă”. Iavob baciu a fost responsabil cu PSI la ICRTJ Tîrgu Mureş. Dintr-un simplu pompier a reuşit să ajungă licenţiat în Drept. Studiile superioare le-a făcut la Facultatea „Dimitrie Cantemir” şi, de deştept ce este, şi-a dat Licenţa la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, din Bucureşti. Felcerul Marius Petcu, fost preşedinte al CNSLR Frăţia, a urmat studiile juridice la facultatea de Drept din Herculane. Era cît pe ce să-l scăpîm din atenţie pe Aurel Cornea, fost preşedinte al Federaţiei Sindicale din Învăţămînt, care s află în cercetări de mai mult de 1 an, întrucît a încheiat, împreună cu ginerele său, un contract ilegal cu Ministerul Învăţămîntului, în valoare de peste 34 miliarde de lei vechi. Dacă vor fi luate la verificat averile liderilor sindicali, vor ieşi la iveakă lucruri incredibile.
Ne întrebăm: de ce nu sînt publicaste dosarele profesionale şi averile ciocoilor sindicali şi de ce Justiţia şorganeşe de cercetare penală au stat departe, atîţia ani, de aceste realităţi? Pînă cîmd vor fo tergiversate cercetările din dosarele penale aflate pe rol avînd ca autori pe unii mafioţi sndicali?
ADEVĂRATUL SERVICIU ROMÂN DE INFORMAŢII
