SĂRĂCIE ŞI VIOLENŢĂ

O cucoană care se gudura pe lîngă Elena Ceauşescu, în calitatea ei de translatoare, prosteşte lumea cu nişte aşa-zise dezvăluiri despre fostul cuplu prezidenţial. Ea l-ar fi văzut pe Nicolae Ceauşescu comportîndu-se ca un fricos în momente dificile, făcîndu-i-se chiar rău, la propriu. Se ştie că, în timpul cutremurului din martie 1977, Nicolae Ceauşescu se afla la un dineu oficial, dat în onoarea sa de şeful statului nigerian. Ei, bine, după vestea teribilă care i-a venit din România, a hotărît să se întoarcă imediat acasă. Cum o fi văzut translatoarea de engleză a Elenei Ceauşescu – din cîte ştiu, bărbatul ei funcţiona, în aceeaşi calitate, pe lîngă Nicolae Ceauşescu – că acesta şi-ar fi pierdut capul şi că l-a lăsat pe fiul său, Nicu, să se ocupe de deplasarea la Bucureşti? Nicolae Ceauşescu a ţinut tot timpul legătura cu ţara prin telexul de la Agerpres, unde se afla Ilie Verdeţ. Altă dată, Nicolae Ceauşescu ar fi vomat, în timpul unei manifestaţii organizate de diaspora română la New York, în aprilie 1978. Nicolae Ceauşescu n-avea cum să vomite, pentru că de primirea de care s-a bucurat el atunci în America n-a mai avut parte nici un alt şef de stat străin care venea peste Ocean. Nicolae Ceauşescu fusese unul dintre actorii importanţi în convenirea acordurilor de la Camp David, între Egipt, Israel şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, iar înţeleptul preşedinte Jimmy Carter a încercat să-i mulţumească din plin pentru acest lucru. Cît priveşte teama lui Ceauşescu de microbi, faptul că ar fi umblat cu sticluţe de alcool în buzunare, astea sînt alte prostii. Şi dacă ar fi aşa, fostul şef de stat avea destui aghiotanţi care să-i fi turnat în mîini spirtul medicinal.

Am amintit toate aceste lucruri fără plăcere, dar mai ales acum, cînd românii nu au ce pune pe masă şi nici nu ştiu ce-i aşteaptă în zilele următoare, asemenea „dezvăluiri“ par o diversiune de cel mai prost gust. Cum diversiune este şi afirmaţia unora, care au profitat din plin de tot ce se putea profita înainte de decembrie 1989, că ei ar vrea să şteargă urmele comunismului din această ţară. Acum, cînd se vorbeşte chiar despre dispariţia Europei, cînd bancherii de pe Wall Street au început să-şi caute meserii ca aceea de instalator, România o duce mult mai rău nu numai în comparaţie cu ţările dezvoltate, dar şi cu acelea din jur. Cum se ştie, Bulgaria stă, la multe capitole, mai bine decît noi, iar Albania amărîtă de altădată tinde să devină un model de construcţie economică în regiunea Balcanilor. Fenomenul cel mai îngrijorător pentru ţara noastră îl constituie, cu siguranţă, violenţa, care parcă nu se mai termină. Este adevărat, sînt cazuri individuale, dar prea se multiplică îngrijorător în ultimul timp. Rata tot mai mare a şomajului, precum şi gradul de îndatorare a populaţiei sînt cauzele marilor demonstraţii de la Londra, de la Madrid sau de la Hamburg. Asemenea mişcări de protest sînt rare la noi, pentru că, potrivit psihologilor, românii sînt mai puţin uniţi şi mai puţin solidari, chiar şi la rău. Din păcate, idealurile şi valorile comune au dispărut printre români. Asta nu înseamnă că sărăcia le va ţine de foame. Cine nu ia în calcul posibilitatea unor ieşiri masive în stradă ale românilor se îmbată cu apă rece. A te lua după rezultatele votului în două colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor este o naivitate. În perimetre mai restrînse, oamenii pot fi păcăliţi mai uşor. Sacoşa cu alimente pe care au primit-o cei scoşi interesat la vot s-a terminat de mult. Nici metodele moderne de fraudare a alegerilor nu pot fi întinse la maximum. Pentru că o democraţie care crede că poate ţine bine ascunse necazurile de zi cu zi ale majorităţii oamenilor nu este altceva decît o utopie de-o noapte...

DUMITRU AVRAM

Share |

Articol vizualizat de 3711 ori

24 Aug 2011