S-a supărat America pe România?

După cum se ştie, în zilele de 27 şi 28 mai, la Varşovia, a avut loc cea de a XVII-a reuniune a şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est, la care a participat, în calitate de invitat, şi preşedintele SUA, Barack Obama, aflat într-un turneu pe bătrînul continent. În mod surprinzător, şeful Statului Român nu a participat, Administraţia Prezidenţială motivînd această absenţă prin faptul că gazda reuniunii a  hotărît să o invite în Polonia şi pe preşedinta provinciei separatiste Kosovo, Atifete Jahjaga, provincie nerecunoscută de România. Pentru Polonia, a fost vorba de un eveniment diplomatic major, mai ales că preia de la 1 iunie preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. În aceeaşi situaţie delicată cu România s-a aflat şi Slovacia, care a reuşit, totuşi, să găsească o formulă de protocol şi o cale diplomatică de participare a preşedintelui său, Ivan Gasparovici, fără ca acest lucru să pună sub semnul întrebării respingerea independenţei Kosovo de către Bratislava. Condiţia a fost să nu apară, în cadrul reuniunii, emblema de stat, steagul sau sintagma „Republica Kosovo" şi să nu se adopte nici o declaraţie comună pe care să apară semnătura preşedintelui de la Priştina. Fosta provincie sîrbă Kosovo şi-a declarat independenţa unilaterală la 17 februarie 2008. Pentru preşedintele sîrb Boris Tadici a apărut o scuză plauzibilă, capturarea generalului Ratko Mladici. În paranteză fie spus, apar tot mai multe voci care critică Puterea de la Belgrad, şi mai ales pe Boris Tadici, pentru lipsă de patriotism şi uşurinţa  cu care îi predă Tribunalului Penal Internaţional de la Haga pe foştii conducători ai Iugoslaviei. În Serbia au loc mari demonstraţii de stradă în favoarea bravului general, acum în vîrstă de 69 de ani, reamintindu-se moartea suspectă a fostului preşedinte Slobodan Miloşevici în închisoarea din Olanda şi hărţuirea la care este supus în prezent fostul lider al sîrbilor bosniaci, Radovan Karadzici. Ca şi în cazul lui Osama Bin Laden, apar mari semne de întrebare legate de momentul prinderii lui Mladici, existînd suspiciunea ca el să fi fost capturat mai demult şi livrat opiniei publice în acest moment de slăbiciune pentru Boris Tadici. Dar pe noi ne interesează mai ales absenţa şefului Statului Român de la reuniunea de la Varşovia, gest ce poate apărea şi ca un afront la adresa lui Barack Obama. De altfel, influenta publicaţie „New York Times" a şi scris imediat că absenţa României de la Varşovia nu a picat bine la Washington. Nici lui Tadici nu i s-au găsit scuze, apreciindu-se ca o greşeală diplomatică să-i întorci spatele celui mai puternic om al Planetei, chiar dacă te socoteşti un erou al momentului, după ce l-ai prins în sfîrşit pe cel despre care se spune că a fost cel mai căutat criminal de război din lumea occidentală. Cu atît mai puţin şeful Statului Român poate fi scuzat într-un fel de către americani, cu atît mai mult cu cît incidentul are loc la scurtă vreme de cînd SUA şi România au căzut de acord în privinţa locului de amplasare  a interceptorilor antirachetă, a căror desfăşurare va avea loc pînă în anul 2015. Foarte interesant este şi faptul  că, imediat după reuniunea de la Varşovia, adjuncta şefului Misiunii SUA la Bucureşti, Jeri Guthrie-Corn, declara că Statele Unite critică sistemul de imunitate parlamentară din România, ea oferind exemplul ţării sale, unde imunitatea nu-i apără pe aleşi în faţa infracţiunilor de corupţie. În spatele acestei acuze, se poate lesne descifra şi o critică severă a votului uninominal, care a permis descătuşarea energiilor negative ale unei clase politice rapace şi lipsite de orice responsabilitate faţă de alegători. Recentele dezvăluiri legate de situaţia din Portul Constanţa şi din alte sectoare de activitate scot la lumină existenţa unei Mafii devastatoare, care pune în pericol însuşi viitorul acestei ţări. „Democraţia, mai spunea reprezentanta SUA la Bucureşti, depinde de o bună guvernare şi de respectarea statului de drept, iar noi considerăm acestea ca fiind elemente indispensabile ale drepturilor omului. Această credinţă ne face să criticăm imunitatea parlamentară din România. La ultimele alegeri, comentatorii de la Bucureşti au sugerat că unii candidaţi nu aveau ca scop să-şi reprezinte comunitatea, ci să evite investigaţiile şi punerile sub acuzare". Cu alte cuvinte, alegerile parlamentare anticipate sînt mai mult decît necesare pentru salvarea României din această situaţie. Cuvintele lui Abraham Lincoln - „Democraţia este guvernarea poporului, de către popor, pentru popor" - sînt mai actuale ca oricînd, mai ales în cazul României. Guvernul trebuie să fie unul al poporului, pentru că acesta din urmă îl susţine şi plăteşte taxe pentru el. Guvernul trebuie să fie condus de popor pentru că forma de guvernare este aleasă de cetăţeni. În Statele Unite au loc alegeri pentru Camera Reprezentanţilor o dată la 2 ani, pentru că ideea este ca aleşii să rămînă foarte aproape de alegători, iar cineva care stă prea mult în funcţie pierde acest contact. Nu poţi să nu împărtăşeşti acest punct de vedere. Birourile Permanente ale celor două Camere şi-au pierdut de mult rolul strict organizatoric, transformîndu-se în adevărate centre de putere ale Parlamentului, pe fondul diminuării funcţiei plenului, devenit o simplă maşinărie de vot. Ordonanţele de Urgenţă au devenit o obişnuinţă, pentru că forul legislativ suprem se lasă, pur şi simplu, călcat în picioare, iar unele legi neconvenabile Executivului sînt imediat anulate prin acte arbitrare ale acestuia din urmă. Ziariştii acreditaţi la Parlamentul României au socotit că, în acest moment, cei 26 de membri ai Birourilor Permanente au preluat rolurile celor mai anemice şi ignorante planuri din cîte a cunoscut Legislativul pînă acuma. Controlul asupra Birourilor Permanente, la Senat şi la Cameră, s-a transformat într-o luptă pe viaţă şi pe moarte a Puterii, indiferent de mijloacele folosite. Altfel, cei 469 de senatori şi deputaţi sînt recompensaţi sfidător, pe aceste vremuri de criză, cu dese deplasări în străinătate şi alte avantaje, la care românul de rînd nici nu poate visa. Colac peste pupăză, un expert al Amnesty International cere redeschiderea Dosarului închisorilor CIA din România, criticînd dur raportul Comisiei parlamentare de anchetă, din anul 2008, ca fiind lipsit de consistenţă şi în afara adevărului. Reamintim că acel raport a fost adoptat la vremea respectivă de Plenul Senatului cu 56 de voturi pentru, 6 împotrivă şi 2 abţineri, senatorii PRM fiind singurii care au anunţat că se vor opune de la votul documentului. România se află în plină criză economică, politică şi instituţională, iar alegerile anticipate sînt singurele în măsură să o readucă, pe baza unei noi Legi electorale, pe făgaşul normalităţii.

DUMITRU AVRAM

Share |

Articol vizualizat de 4984 ori

31 Mai 2011