ROMÂNIA ŞI GRECIA, MARILE GRIJI ALE EUROPEI

În zilele de 28 şi 29 iunie, transportul terestru şi cel naval vor fi paralizate în Grecia, datorită grevei generale, a doua organizată în această lună, a lucrătorilor din aceste domenii. Exact în aceste zile, preşedintele Republicii Elene, Karolos Papoulias, efectuează o vizită în România. Problema este ce vor discuta cei doi şefi de state în această perioadă de tensiune maximă în fiecare dintre ele. La noi – din cauza aşa-zisului proiect al regionalizării, la ei – datorită noilor măsuri de austeritate ale guvernului, care prevăd, printre altele, majorarea taxei pe păcură şi reducerea de la 12.000 de euro la 8.000 de euro a pragului maxim anual de venit neimpozabil. La noi, mîncarea se scumpeşte cu 10% şi nimeni nu scoate o vorbă, de parcă o asemenea măsură ar fi pe placul românilor. Grecii reacţionează însă dur, ameninţînd că vor încercui clădirea Parlamentului de la Atena, pentru a împiedica accesul deputaţilor la sesiunea de vot. La noi, oamenii stau liniştiţi în case, se uită la televizor sau privesc în neant de la ferestrele apartamentelor în care i-a lăsat Nicolae Ceauşescu. Guvernul grec a primit un vot de încredere în Parlament, iar lumea îl contestă sever în stradă. George Sörös anunţă că cel puţin o ţară va părăsi zona euro, iar aceea pare a fi Grecia. Angela Merkel îi avertizase pe conservatorii de la Atena, care au cedat puterea, în 2009, socialiştilor, să îşi asume „responsabilitatea istorică“ ce le revine în criza din ţara lor. Numele Angelei Merkel şi al prietenului ei, Nicolas Sarkozy, sînt asociate astăzi celor mai dure simboluri naziste. Aşadar, în timp ce Grecia îngrijorează Europa, pentru că ar putea intra în incapacitate de plată după 15 iulie, trăgînd, astfel, în jos şi celelalte economii fragile din zona euro, România este privită ca un focar de corupţie şi lipsă de securitate, fiind ţinută tot mai departe de mult rîvnitul şi mult promisul Spaţiu Schengen. Dacă la noi nu sînt greve, dacă la noi lumea nu ţipă de foame, Bruxelles-ul ne tratează ca atare, ca pe un loc în care parcă nu se întîmplă nimic, lăsat la mîna celor de la FMI. Care FMI îşi face serios treaba şi îi pune României la dispoziţie o tranşă de aproximativ 480 de milioane de euro din aşa-zisul acord de tip preventiv cu Bucureştii. Reprezentantul nostru acolo priveşte întîmplarea – nici nu se putea altfel – ca pe un mesaj pozitiv pentru eforturile României şi un mesaj de continuare a reformelor, pentru a atrage fonduri europene şi investiţii străine. Românii primesc dolari, iar grecii euro, guvernul lor aflîndu-se în acest moment în tensiunea legată de primirea celei de a cincea tranşe, în valoare de 12 miliarde de euro. Miniştrii din zona euro se vor reuni, în 3 iulie, pentru a da undă verde acestui ajutor. În această luptă financiară, tartorul rămîne tot FMI, care avertizează, în egală măsură, Statele Unite şi Europa să nu se joace cu focul în privinţa deficitelor bugetare, fiind nevoie de măsuri imediate pentru redresarea acestora. Există temerea că şi economia americană ar putea intra în incapacitate de plată. Dar, deocamdată, Grecia este marea problemă, din cauza divergenţelor oficialilor din zona euro pentru al doilea pachet de ajutor financiar, dar şi a problemelor politice interne.

Şi totuşi, ce caută preşedintele Papoulias la Bucureşti? Relaţiile româno-elene au o tradiţie bogată, bine cunoscută. Ambasadorul elen la Bucureşti avertiza, zilele trecute, că actuala criză nu este o provocare doar pentru ţara sa, ci şi pentru întreaga Europă, şi că acum, mai mult ca oricînd, Grecia are nevoie de sprijin. Să aştepte Atena acest sprijin tocmai de la Bucureşti? Sau, ca şi Berlusconi, venerabilul preşedinte Papoulias a vrut să scape de grijile din această săptămînă de foc de acasă? La noi e linişte, aşa încît numai capriciile vremii îi pot da programul peste cap. Altfel, Karolos Papoulias, în vîrstă de 82 de ani, şi-a înscris numele în galeria selectă a politicienilor din Grecia, în frunte cu un Andreas Papandreou, Konstantin Karamanlis, Kostas Simitis sau Konstantin Tsatsos, un distins cărturar ce i-a fost gazdă bună lui Nicolae Ceauşescu. Karolos Papoulias are merite incontestabile, ca ministru de Externe al ţării sale, în normalizarea relaţiilor greco-turceşti - întîlnindu-se cu nu mai puţin de 12 miniştri de Externe de la Ankara -, în aplanarea conflictului israeliano-palestinian, fiind interlocutorul lui Yaser Arafat, fostul preşedinte al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, şi în rezolvarea multora dintre problemele Balcanilor. De data aceasta, nu-i putem ura respectabilului preşedinte elen decît şedere păcută în România, pentru că despre alte lucruri este greu de vorbit, cel puţin în aceste momente dureroase de criză, pe care cele două popoare ale noastre le petrec, totuşi, în mod diferit...

DUMITRU AVRAM

Share |

Articol vizualizat de 3810 ori

29 Iun 2011