PARLAMENTUL ROMÂNIEI ANCHETEAZĂ: FRAUDĂ CU BANI EUROPENI, SUB PĂLĂRIA ELENEI UDREA?

După mai bine de o lună de zile, revenim la evenimentul sportiv de interes internaţional care ne-a adus atîta bucurie: gala profesionistă de box Bute - Mendy. Pentru că, se pare, trebuie să plătim scump asemenea momente de satisfacţie sufletească deplină, de mîndrie că sîntem români. Încă de la primele ecouri ale victoriei conaţionalului nostru, au început să iasă la iveală, în buna tradiţie instaurată de Regimul Băsescu, fărădelegi şi matrapazlîcuri cu bani publici, autohtoni şi europeni, cheltuiţi în numele desfăşurării impecabile a spectacolului “Campion pentru România”, organizat la ROMEXPO. Aşa cum am subliniat şi cu alte ocazii, adevăratele intenţii ale Guvernului Boc s-au legat de spălarea imaginii sale dezastruoase, agăţată, cu acest prilej, de prestigiul incontestabil al campionului Lucian Bute. Milioane de euro, provenite din sponsorizări ilegale şi achiziţii publice dubioase, au fost inghiţite, fără milă, de servicii excesiv de costisitoare. Însă, la cît de jalnică a ajuns reputaţia guvernanţilor, nici Banca Mondială n-ar avea suficiente fonduri să mai repare ceva, cumpărînd percepţia publică! “Regina balului” a fost Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), principalul finanţator al Galei pentru care a pus la bătaie 2 393 200 de euro din fonduri europene! Pretextul? “Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”, după cum reiese dintr-un document semnat la Cabinetul ministrului Elena Udrea, document despre care vom vorbi mai tîrziu. V-a plăcut, nu-i aşa? Că doar nu-i dă din buzunar!

Faimosului minister cu punga largă i-a urmat o cohortă de companii energetice de stat, care mai de care mai controversate; entităţile au răspuns “prezent’’ la apelul şefilor portocalii de a ieşi la interval cu sponsorizări grase ilegale, întru reabilitarea imaginii Executivului. Printre aceste societăţi cu capital de stat s-au regăsit HIDROELECTRICA (circa 150.000 de euro), TRANSGAZ (aproximativ 100.000 de euro), TRANSELECTRICA (în jur de 40.000 de euro). Nu s-au lăsat mai prejos nici Complexul Energetic TURCENI, Complexul Energetic ROVINARI sau Societatea Naţională a Lignitului OLTENIA, care au oferit vreo 1 000 de miliarde de lei vechi, ca să corespundă pretenţiilor înalţilor conducători de partid şi de stat.

 Un asemenea dezmăţ financiar, o asemenea risipire de fonduri publice în dispreţul Legii, dar în numele patriotismului, nu avea cum să scape vigilenţei unor autorităţi statale necorupte. Astfel, în urma sesizării pe care am înaintat-o Parlamentul României, înregistrata sub nr.34/15.953 din 18.07.2011, referitoare la posibile nereguli financiare, Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi pentru Petiţii a Camerei Deputaţilor m-a înştiinţat despre demersurile întreprinse pe lîngă preşedintele Curţii de Conturi a României, şeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, precum şi ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, solicitîndu-le informaţii detaliate despre cheltuielile ocazionate de gala de box şi verificări în acest sens.

 Prin documentul emis de Cabinetul ministrului Elena Gabriela Udrea, cu nr.57.007 din 05.08.2001, document din care am citat la începutul expunerii, reprezentanţii MDRT au răspuns Comisiei, încercînd să justifice sumele aruncate la ROMEXPO luna trecută.

Numai că supoziţiile mele se adeveresc pe măsură ce citeşti textul adresei ministeriale.

După o introducere stufoasă, o îmbrobodeală plină de prevederi legislative care reglementează activitatea ministerului în discuţie, semnatarul invocă, la un moment dat, art. 122 lit. b) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.34/2006 actualizată, articol în baza căruia MDRT şi firma EUROPLUS COMPUTERS SRL (entitate privată) au încheiat contractul cu nr.232/24.06.2011. Explicaţia oficială? Organizatorul Galei, Federaţia Română de Box, desemnase firma menţionată „drept deţinător exclusiv al drepturilor de proprietate şi de vînzare a pachetelor publicitare şi de promovare a acestui eveniment”. Într-adevăr, articolul 122 din Ordonanţă spune următoarele:

Secţiunea a 6-a

Negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare

Art. 122 - Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare numai în următoarele cazuri:

a) *** Abrogată de L. Nr. 337/2006

b) atunci cînd, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protecţia unor drepturi de exclusivitate, contractul de achiziţie publică poate fi atribuit numai unui anumit operator economic.

Aparent, acţiunile Ministerului ar avea acoperire. Dar cîteva fraze mai jos, instituţia recunoaşte că, pentru un contract în valoare de 2 393 200 de euro, finanţat din fonduri europene în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2007-2013 , “procedura de achiziţie publică aplicabilă a fost negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”. Ori, la articolul 124, actul normativ dispune:

Secţiunea a 7-a

Cererea de oferte

Art. 124 - Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziţie publică este egală sau mai mică decît echivalentul în lei al următoarelor praguri:

a) pentru contractul de furnizare: 100.000 euro;

b) pentru contractul de servicii: 125.000 euro;

c) pentru contractul de lucrări: 1.000.000 euro.

Aşadar, lăsînd la o parte aspectul neprincipial şi suspect, acela că un minister încheie contracte de publicitate, pe bani grei, cu firme private, la indicaţia unei federaţii sportive, extrem de gravă este nesocotirea grosolană a prevederilor legale care impun organizarea licitaţiilor publice (chiar internaţionale), pentru contracte de servicii ce depăşesc pragul valoric de 125 000 de euro! Şi încă ceva: prevederile articolului 122 nu fac excepţie de la cele ale articolului 124. Deci, în cazul achiziţionării serviciilor despre care vorbim, negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare contravine flagrant articolului 124! Un amănunt lesne de trecut cu vederea pentru un ochi neavizat ar fi semnarea documentului înaintat Comisiei parlamentare din partea MDRT de către o altă persoană, şi nu de ministrul Elena Gabriela Udrea. Ne putem gîndi la ipoteza că ministrul Turismului nu îi creditează integral conţinutul şi se teme că buba se va sparge într-o zi. Destul de plauzibil, ţinînd cont de păţaniile anterioare ale Elenei Udrea cu Parlamentul României. Oricum, MDRT este obligat, conform Legii nr. 380/2006 privind desecretizarea achiziţiilor publice, lege pe care am iniţiat-o în Parlament, să pună la dispoziţia solicitanţilor contractul încheiat cu firma EUROPLUS COMPUTERS SRL.

Sunteţi curioşi să aflaţi ce a răspuns DNA, în data de 18.08.2011, la sesizarea mea şi a Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor ? Ţineţi-vă bine:

„În sfera atribuţiilor pe care le are de îndeplinit, potrivit legii, Direcţia Naţională Anticorupţie în cadrul procesului penal intră, conform dispoziţiilor art.13 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.43/2002 cu modificările şi completările ulterioare, „efectuarea urmăririi penale în condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală” pentru infracţiunile din Legea nr.78/2000 săvîrşite în una din condiţiile prevăzute de art.13 din ordonanţa de urgenţă precizată, iar plîngerea sau denunţul trebuie să aibă forma şi conţinutul prevăzute de art.222-223 Cod procedură penală, respectiv descrierea faptei, indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă”. La capătul tiradei aiuritoare, sîntem sfătuiţi să formulăm o plîngere, însă cuminţi şi disciplinaţi de data aceasta, „conform dispoziţiilor procedural penale indicate”. Bizar răspuns... Nu ştiu ce o fi avut în minte procurorul şef Daniela Dumitrache, semnatara hîrtiei. Să ne fi sugerat oare, mie şi membrilor Comisiei parlamentare, să-i aducem pe făptuitori, legaţi fedeleş, şi contractele lor ilegale la anchetă? Cu alte cuvinte, DNA, pretinsa instituţie intransigentă, cu imagine impecabilă la Bruxelles, cea care se autosesizează din orice indiciu şi din articole de presă, în lupta sa neobosită cu marea corupţie, ne dojeneşte pentru că, în sesizarea referitoare la nişte nereguli strigătoare la cer, cu bani publici şi cu fonduri europene, comentate, în mass media, săptămîni întregi, nu am fi respectat, riguros, forma unei plîngeri penale. Iată cum se spală pe mîini Direcţia Naţională Anticorupţie, în drumul spre probabila muşamalizare a unei alte afaceri evidente, de anvergură. Ce înţelegem din atitudinea instituţiei devenite instrument politic de intimidare, groparul fraudelor de proporţii? Cu cît se fură mai mult din banii publici, cu atît se scapă mai uşor de DNA!

Nu dezarmăm. Zilele trecute, în căutarea confirmării, din partea unor specialişti, că suspciunile mele sînt îndreptăţite, am purtat discuţii lămuritoare cu persoane din conducerea Curţii de Conturi a României. Domniile lor primiseră solicitarea Comisiei pentru Abuzuri a Camerei Deputaţilor, iar speţa se afla deja pe masa de lucru a consilierilor ; au înţeles că, la mijloc, nu ar fi lucru curat.

Interesant va fi şi răspunsul Ministerului Economiei la nedumeririle legate de sponsorizările oferite unei firme private din partea societăţilor cu capital de stat amintite, unele dintre acestea fiind datoare la bugetul de stat. Caracterul ilegal al finanţărilor decurge din prevederile Legii nr. 394/2006, al cărei autor sînt şi care, la art.3 (2), interzice asemenea sponsorizări:

Art. 3.

(2) Instituţiile şi autorităţile publice, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat şi regiile autonome nu pot efectua activităţi de sponsorizare avînd ca beneficiari persoane fizice şi asociaţii familiale care îşi desfăşoară activitatea conform Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, precum şi societăţi comerciale cu capital privat.

Clar ca „bună ziua”: instituţiile statului nu au voie să sponsorizeze firmele private!

Reacţia Ministerului Economiei se lasă însă aşteptată. Se prea poate ca, la comandă politică, flagrantele încălcări ale legislaţiei în vigoare determină instituţia să intre in silentio stampa, în speranţa că, pînă la urmă, vorba unui vechi proverb românesc: cîinii latră, caravana trece. Să nu uităm că Ministerul Economiei şi tot ce mişcă acolo, mai ales în materie de energie, funcţionează sub controlul unor demni succesori ai lui Adriean Videanu! Odată şi odată, contractele încheiate între companiile energetice şi firma organizatoare tot vor trebui analizate de organele abilitate şi, dacă există respect faţă de Lege, multe capete vor cadea şi mulţi bani se vor întoarce la Buget! Nădăjduim că, totuşi, Dreptatea n-a murit în România, că factorii decidenţi, vinovaţi de prăduirea banilor publici şi a fondurilor europene, vor plăti pentru abuzul în seviciu comis contra intereselor publice.

Repet ceea ce am subliniat de atîtea alte ori: Lucian Bute, campionul nostru, merită, din plin, felicitări pentru victoria binemeritată, spre deosebire de gestul viclean şi iresponsabil al Guvernului incompetent care, urmărind reabilitarea în ochii românilor, le-a întinat, de fapt, acestora bucuria! Iubim sportul şi ne preţuim valorile! Eu însumi, în calitate de membru al Senatului României, am contribuit la stimularea performanţei în sportul românesc, fiind autorul Legii nr. 239/2008 cu privire la indemnizaţiile de merit cuvenite personalităţilor române de prestigiu, cu rezultate excepţionale în domeniile ştiinţei, culturii şi sportului. De aceea, mă simt dator şi consider că ar fi păcat să nu ne implicăm în delimitarea drastică a Valorii de impostură, a Muncii de speculaţie, a Cinstei de şmecherie, a Fair Play-ului de înşelătorie.

MARIUS MARINESCU

Vicepreşedinte PRM

Share |

Articol vizualizat de 3182 ori

29 Aug 2011