Adauga la Favorite 
Seteaza pagina ca homepage
Contact
Editorial
O necesitate urgentă: NAŢIONALIZAREA FONDURILOR DE PENSII PRIVATE OBLIGATORII
FONDURILE DE PENSII PRIVATE OBLIGATORII, ESCROCHERIE LEGIFERATĂ
După ce că de-abia îşi găsesc o pîine, tinerilor angajaţi în vîrstă de pînă la 35 de ani li se ia din bani cu japca; o parte din contribuţia lor la sistemul de pensii publice se virează, forţat, către fondurile de pensii administrate privat (pilonul II). Manevra abuzivă, de dijmuire a bugetului de contribuţii la asigurările sociale, a fost ridicată la rang de Lege în anul 2004, cînd Parlamentul României şi Guvernul Năstase au impus Legea nr. 411, preluată, cu mare entuziasm, de Regimul Băsescu şi actualizată în 2007.
Prin articolul 30 al legii menţionate, în România, pensiile administrate privat au căpătat caracter obligatoriu, aspect nemaiîntîlnit în nici o ţară cu tradiţie în implementarea sistemului de pensii private:
„Art.2: (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
… 18. fond de pensii administrat privat, denumit în continuare fond de pensii – fondul constituit prin contract de societate civilă, încheiat între participanţi, în conformitate cu prevederile Codului civil, referitoare la societatea civilă particulară şi cu dispoziţiile prezentei legi”;
„Art.30: (1) Persoanele în vîrstă de pînă la 35 de ani, care sînt asigurate potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie să adere la un fond de pensii”.
State puternice, cu democraţii avansate, precum Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, nu mai vorbim de SUA, unde acest sistem de pensii are o largă răspîndire, respectă caracterul facultativ, opţional, al unei asemenea contribuţii. La noi, drepturile cetăţeanului sînt încălcate grosolan şi de data aceasta. Salariatul tînăr nu mai dispune de propria pensie, ci este înjugat la plata a încă unui bir Mafiei cu gulere albe, poruncitoare de legi spoliatoare, sub forma de pensie privată. Legea 411/2004 prevede chiar şi termene ultimative pentru alegerea fondului de pensii administrate privat, în caz că bietul angajat şovăie să–şi încredinţeze bănuţii unor entităţi dubioase, adesea dirijate de personaje controversate, care asigură „clientela” de vază a Parchetului şi a instanţelor de judecată în cauze celebre de fraudă:
„Art.33. (1) Persoana care nu a aderat la un fond de pensii în termen de 4 luni de la data la care este obligată prin efectul legii este repartizată aleatoriu la un fond de pensii de către instituţia de evidenţă.
(2) Repartizarea aleatorie a persoanelor se efectuează direct proporţional cu numărul participanţilor unui fond de pensii la data repartizării.
(3) Instituţia de evidenţă notifică fiecărei persoane care nu a aderat la un fond de pensii în termenul prevăzut la alin.(1) că urmează a fi repartizată la un fond de pensii ales aleatoriu, în termen de 30 de zile calendaristice de la notificare”.
Deşi Legea Fundamentală a României a văzut lumina zilei în anul 2003, pe vremea Guvernului Năstase, promotorul Constituţiei actuale, nici Executivul de atunci şi nici guvernele perindate sub domnia lui Traian Băsescu nu au ţinut cont de normele constituţionale în privinţa liberei asocieri. Articolul 40 din Constituţia României reglementează dreptul la asociere:
„(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere”.
De altfel, termenul „privat” înseamnă personal, particular, presupune voinţa proprie, fără impunere din afară, exclude înţelesul de „obligatoriu”. Cu toate acestea, în dispreţul logicii, al bunului-simţ, al Constituţiei, al practicilor din lumea civilizată, orbiţi de lăcomie, dominaţi de atitudini discreţionare, mînaţi de instinctele primare ale înavuţirii prin nimicirea celor slabi, guvernanţii impun populaţiei tinere un „FNI la puterea a treia”, cu caracter obligatoriu.
25 DE MILIARDE DE EURO, FRAUDA SECOLULUI! LUPUL, PAZNIC LA OI!
Dar cine cîştigă şi cine pierde de pe urma mega-afacerii cu fonduri private de pensii obligatorii? Nu putem trece cu vederea vîrful piramidei sistemului de pensii administrate privat. Domeniul funcţionează sub pălăria Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, o suprastructură de sinecuri, condusă de Mircea Oancea, persoană apropiată lui Adriean Videanu (unii spun că i-ar fi rudă). Românii ar zice că lupul a fost pus paznic la oi. Şi, pomenind de conducerea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, am ajuns la cîştigătorii mega-afacerii: „băieţii deştepţi” din umbra fondurilor de administrare a pensiilor private. Principalul perdant este, ca de obicei, Statul Român, prin diminuarea bugetului pensiilor publice (pilonul I) cu cel puţin 25 de miliarde de euro, pînă în 2037. Lipsa celor 25 de miliarde de euro va trebui înlocuită cu împrumuturi purtătoare de dobînzi, ceea ce va duce, de fapt, la o pierdere aproape dublă. De unde rezultă aşa o sumă şi anul 2037 ca reper? Din faptul că, în conformitate cu Legea 411/2004, începînd cu anul 2007, două procente din contribuţia angajaţilor sub 35 de ani la pensiile publice vor fi dirijate spre fondurile de pensii private obligatorii. Însă, anual, procentajul va creşte cu 0,5 puncte, ajungînd, în 2016, la nivelul de 6%. Specialiştii estimează că, numai pînă la sfîrşitul anului 2011, valoarea fondurilor de pensii administrate privat se va ridica la 1,5 miliarde de euro, bani pierduţi, realmente, de Stat. Anul acesta, nivelul contribuţiei este de 3%, ceea ce înseamnă circa 500 de milioane de euro. Începînd cu 2016, se vor vira 6 procente către fondurile de pensii private obligatorii, reprezentînd aproximativ 1 miliard de euro în fiecare an. Iată ce ne relata Agenţia de Presă NEWSIN la începutul anului în curs: “Fondurile de pe piaţa pensiilor private obligatorii (pilonul II) ar putea administra active de peste 1,5 miliarde euro la sfîrşitul lui 2011, în condiţiile majorării contribuţiei cu 0,5%, pînă la 3% din salariul brut al participanţilor, a declarat preşedintele CSSPP, Mircea Oancea. «Cred că ţinta de 1,5 miliarde euro este realistă pentru finalul anului 2011. Contribuţiile programate a fi virate către fondurile de pensii private obligatorii în 2011 se vor ridica la 2,25 miliarde lei, reprezentînd puţin peste 500 milioane euro. Asta înseamnă că am putea avea peste 1,5 miliarde euro active în sistem la finalul anului 2011, în condiţiile în care se adăugă şi profitul din administrarea acestor bani», a explicat preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea. În programul iniţial, nivelul contribuţiei la pensiile private obligatorii urma să se majoreze cu 0,5 puncte procentuale în fiecare an, începînd din 2009, pînă la 6% din salariul lunar brut al participanţilor într-un interval de 8 ani, respectiv 2016. Pentru anul 2009, Guvernul a îngheţat cota de contribuţii la pensiile private obligatorii, întîrziind schema de majorare treptată a acesteia încă din al doilea an de la lansarea sistemului. În 2010, contribuţia la pilonul II a fost majorată la 2,5%, iar în acest an ajunge la 3%”.
Avînd în vedere că tinerii contributori la bugetul de pensii private se vor pensiona la vîrsta de 65 de ani, adică peste cel puţin 30 de ani, reiese că primele pensii private ar trebui plătite prin anul 2037. Pierd şi tinerii sub 35 de ani, cu şanse infime să beneficieze, la bătrîneţe, de pensii private; este greu de imaginat că unele dintre cele 9 societăţi comerciale, cu capital privat derizoriu (legea permite un minimum de 20.000 de euro), administrînd fondurile de pensii private şi gestionînd peste 25 de miliarde de euro, nu vor avea soarta jocurilor piramidale gen SAFI, CARITAS sau FNI. Una peste alta, fondurile de pensii private sînt afacerea secolului: cu o garanţie de doar 20.000 de euro, o firmă are dreptul să gestioneze miliarde de euro din banii publici.
SISTEMUL DE PENSII
PRIVATE, NECREDIBIL
Publicaţiile economice urmăresc îndeaproape evoluţia fondurilor de pensii private. În contextul spinoasei dezbateri pe marginea acestor fonduri, trebuie specificat faptul că legislaţia le-a acordat, totuşi, românilor opţiunea de a contribui, de data aceasta benevol, la un al treilea tip de pensii: cele facultative, reprezentînd pilonul III. Recentele informaţii în materie conturează însă un imens deficit de încredere in sistemul de pensii private, atît în pilonul II, cît şi în pilonul III. Spre exemplu, conform publicaţiei online „DailyBusiness.ro”, în primul semestru al acestui an, 5,32 milioane de participanţi cotizau, forţat, la fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II), în timp ce doar 241.408 plăteau, de bună voie, contribuţii către fondurile de pensii facultative (pilonul III). De unde rezultă că doar 0,04% din participanţi au încredere în fondurile de pensii private!
SOLUŢII LEGISLATIVE
SALVATOARE
În anul 2007, evidenţa elementelor abuzive din legislaţia referitoare la pensiile private l-a determinat pe senatorul Marius Marinescu să atragă atenţia, în Parlamentul României, asupra pericolului expunerii bugetului pensiilor publice unei fraude de proporţii, culmea, sub oblăduirea Legii! De aceea, senatorul a iniţiat două propuneri legislative, care ar fi modificat din temelii organizarea şi funcţionarea sistemului de pensii private obligatorii românesc.
Astfel, Marius Marinescu a arătat că Legea nr. 411/2004 are cel puţin 4 carenţe grave, cu consecinţe negative majore în economia bugetului public de pensii şi în nivelul de trai al populaţiei. Ca atare, a propus modificări radicale în aceste direcţii:
1) GARANŢII. Actul normativ în discuţie nu cere garanţii materiale administratorilor de fonduri de pensii private. Dacă administratorul, pur şi simplu, fură sumele virate de contribuabili, primeşte o simplă amendă, cuprinsă între 10.000 şi 50.000 de lei, conform art. 165 alin 2. În acest sens, modificarea propusă de senatorul Marinescu avea urmatoarea formă: „(1) Banii depuşi de către cetăţeni la fondul privat de pensii, dar şi un cîştig care să depăşească indicele de inflaţie, sînt garantaţi integral de către administrator la o societate de asigurări”.
2) INFLATIA. În privinţa inflaţiei, legea nu prevede corelarea cuantumului sumelor pe care urmează să le primească participanţii la fondul de pensii private cu aprecierea sau cu deprecierea leului, lacună ce ar trebui eliminată în mod obligatoriu.
3) PRESCRIEREA. Marius Marinescu s-a preocupat şi de aberantul articol 3 din Legea nr. 411/2004, conform căruia pensiile private nerevendicate în termen de 3 ani se pierd, şi a subliniat necesitatea reglementării, în mod special, a situaţiei moştenitorilor participanţilor la fondurile de pensii administrate privat. Astfel, articolul 3 se completa cu articolul 31 şi ar fi avut următorul cuprins: „Moştenitorii beneficiază de drept de pensia privată cuvenită de drept participanţilor, în caz de deces al acestora”.
4) OBLIGATIVITATEA. Caracterul obligatoriu al contribuţiei la sistemul de pensii private pentru tinerii de pînă la 35 de ani este o încălcare a drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, deoarece, aşa cum am arătat şi noi la începutul articolului, Constituţia României garantează, prin articolul 40, libera asociere. În acest sens, Marius Marinescu a propus abrogarea articolului 33 şi modificarea articolului 30 din Legea nr. 411 din 18/10/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, după cum urmează: „Art. 30. - (1) Persoanele în vîrstă de pînă la 35 de ani (...) pot adera opţional la un fond sau la mai multe fonduri de pensii private”; „Art. 32. - (1) O persoană devine participant la un fond de pensii private prin semnarea unui act de aderare individual, din proprie iniţiativă.” – eliminînd posibilitatea repartizării sale de către instituţia de evidenţă.
Alte modificări majore ale legii vizau eliminarea penalităţilor de transfer, stabilirea comisioanelor prin negociere, în baza contractelor dintre părţi, obligativitatea ca toţi acţionarii unui administrator de fond privat de pensii să îşi dezvăluie identitatea în faţa participanţilor, precum şi înăsprirea drastică a sancţiunilor pentru cei care încalcă legea.
Cele două iniţiative legislative s-au bucurat de susţinerea domnului senator Corneliu Vadim Tudor, preşedintele Partidului România Mare, şi a domnului senator PSD Ion Iliescu, cosemnatar al iniţiativelor senatorului Marius Marinescu.
NAŢIONALIZAREA FONDURILOR PRIVATE DE PENSII OBLIGATORII, DUPĂ MODELUL UNGURESC
Din păcate, legislaţia după care funcţionează fondurile de pensii private obligatorii nu s-a schimbat în România, iar frauda merge înainte! În scurt timp, riscăm neplata pensiilor publice! Unica ieşire din impas ar fi aplicarea măsurilor luate în ţara vecină, Ungaria, unde Parlamentul şi Guvernul au naţionalizat, pur şi simplu, fondurile de pensii administrate privat obligatorii, în decembrie anul trecut. Noua lege a întors 11 miliarde de euro la bugetul pensiilor publice, aflat în pericol. Salariaţii au scăpat de obligativitatea pensiilor private şi au obţinut dreptul de a alege sistemul de pensii la care să contribuie.
Prin analogie, dacă şi la noi s-ar reveni la normal, cele aproximativ 25 de miliarde de euro ar rămîne în bugetul pensiilor publice, salvînd veniturile a milioane de bătrîni neputincioşi, iar tinerii salariaţi ar avea siguranţa unei pensii reale la vîrsta senectuţii.
LILIANA MARINESCU
