ÎNTĂRÎTĂ-I, DRACE!

Încălcînd pentru a „n”-a oară Constituţia României, pe care s-a angajat să o respecte cu sfinţenie, Traian Băsescu, ca „preşedinte al tuturor românilor”, a participat în calitate de „invitat” la festivitatea fastuoasă care a avut loc sîmbătă, 14 mai, la Palatul Parlamentului şi care s-a numit Congresul PDL. Pe tot parcursul desfăşurării acţiunii, aceasta s-a dovedit a fi un circ penibil, furnizat gratuit de comportamentul unora dintre liderii acestui partid de mafioţi, care, după cum s-a văzut, numai de asta nu le ardea. De ce nu le ardea? Pentru simplul fapt că marea lor majoritate cunoştea dinainte deznodămîntul, aşa că scoaterea din letargie s-ar fi produs numai dacă ar fi intervenit ceva special, care să le stimuleze interesul. Cum acest fapt nu s-a întîmplat, totul s-a desfăşurat sub semnul dezinteresului: ba vorbeau la telefon (Udrea), ba mîncau (Paleologu), ba sporovăiau între ei şi tot puneau ţara la cale. La orice le era mintea, numai la congres nu! Dar cel mai penibil a fost Traian Băsescu, care nu a scăpat nici această ocazie de a se face de rîs prin discursul lacrimogen pe care l-a prezentat, cu izbucniri în plîns şi în timpul, dar şi la sfîrşitul acestuia. Aici sînt două explicaţii: ori băiatul ăsta suferă cu nervii rău de tot şi nu se poate controla, ori este un actor ratat, care rîde sau plînge la comandă. Şi într-un caz, şi în celălalt, un lucru este sigur: numai de şef de stat nu este bun. Şi totuşi, Traian Băsescu îşi continuă nestingerit jocul pe care şi-a întemeiat întreaga carieră de om politic şi de şef de stat. Este încă o dovadă că acestuia nu-i pasă cu adevărat nici de propriul partid, pentru că altfel nu se explică insistenţa obsesivă cu care l-a susţinut pe Emil Boc pentru şefia formaţiunii, contra unui om mult mai capabil, cum este Vasile Blaga, şi nu-i pasă nici de ţară, pentru că o continuare a guvernării României cu această caricatură de premier este mai mult decît inconştienţă - este crimă. Pentru că dacă nu eşti sinucigaş, atunci cu siguranţă trebuie să fii ori nebun, ori criminal să susţii un individ atît de dispreţuit şi chiar urît de majoritatea populaţiei României, încît abia dacă mai adună 4 procente la capitolul susţinerea alegătorilor. Dar probabil că Traian Băsescu merge pe principiul „După mine, potopul!”, fiindcă trebuie să ducă la bun sfîrşit planul FMI de distrugere/vînzare a ţării, iar acest lucru nu poate fi realizat decît cu un servitor de teapa lui Emil Boc. Nerespectarea acestui plan de către Traian Băsescu ar duce automat la retragerea sprijinului din partea „asasinilor economici“ care îi susţin scaunul prezidenţial să nu se prăbuşească. Exemplul cel mai recent, dar şi cel mai reprezentativ pentru cei mai mulţi, care din copii cuminţi devin poznaşi peste noapte, îl reprezintă cazul fostului, de acum, director al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Gaston André Strauss-Kahn. Este bine ştiut că prin politicile monetare duse în cazul Greciei, dar şi al Portugaliei, a deranjat nepermis de mult Oculta Mondială, devenind indezirabil, aşa că s-a apelat la cel mai simplu şi non-violent mijloc de înlăturare pentru totdeauna, şi anume compromiterea pe baza slăbiciunilor cunoscute. Care au fost mijloacele folosite? Cele obişnuite dintotdeauna în astfel de cazuri: Serviciile Secrete. Ce prezumţie de nevinovăţie, ce prestigiu personal, ce probitate profesională? Nimic nu mai contează în astfel de cazuri. Aceasta este şi explicaţia pentru care i-a fost refuzată pînă şi eliberarea pe o cauţiune propusă la nici mai mult, nici mai puţin de 1 milion de dolari, fiind imediat înlocuit de la conducerea FMI cu nimeni altul decît John Lipsky, fost economist-şef la renumita bancă a finanţei mondiale J.P. Morgan, cel care, cu siguranţă, nu va avea nici o ezitare să răspundă întocmai cerinţelor Ocultei Mondiale. Aşa că, aviz amatorilor: dacă Dominique Gaston André Strauss-Kahn era cunoscut cu un singur păcat, acela al atracţiei excesive faţă de sexul opus, Traian Băsescu are păcate cu mult mai numeroase şi mai mari.

Iar acum să ne întoarcem la oile noastre. Singurul care a mai răvăşit puţin lucrurile a fost Vasile Blaga, cel de care Traian Băsescu s-a temut cel mai mult şi, după cum s-a văzut, temerile au fost îndreptăţite. Dar ce te faci cu milogii, cei care sug vîrtos din ţîţa vacii numită buget? Aici e răspunsul la eşecul lui Vasile Blaga. Cum să nu-l iubească PDL-iştii pe Traian Băsescu şi să nu-l asculte, cînd cei mai mulţi sînt bogaţi şi foarte bogaţi ca urmare a sprijinului direct sau indirect pe care l-au primit din partea acestuia pentru acumularea averilor de care dispun? În jurul Parlamentului, locul de desfăşurare a bătăliei pentru şefia partidului, democrat-liberalii şi-au etalat maşinile de zeci şi sute de mii de euro. Aşadar, cum să nu vină şi să aplaude fără sens, chiar ridicol, orice manifestare a individului? Din start ştiam că Vasile Blaga nu are nici o şansă în faţa lui Boc, cu toată cuvîntarea sa, relativ corectă şi la obiect. Sigur că vine şi întrebarea: de ce abia acum? Ce l-a împiedicat să deschidă gura pînă la Congres? Nu cumva aceleaşi interese? Pentru aceşti oameni nu există decît Băsescu, fiindcă el şi numai el a ştiut cum să-i protejeze în faţa legii atunci cînd au încălcat-o cu grosolănie, iar milioanele de euro care dispar din bugetul statului îşi găsesc culcuşul în conturile grase ale adeptilor PDL, gaşca Traian Băsescu. Sîntem tare curioşi ce se va întîmpla în continuare. Buldogul se află la al doilea eşec usturător din cariera sa, iar după cum îl ştim de vanitos nu ar trebui să treacă aşa de uşor peste acest aspect. Se profilează surprize mari, care vor veni şi pe fondul nemulţumirilor tot mai mari din gaşca UDMR-istă. Întărîtă-i, drace!

Colonel (r) DAN ZAMFIRESCU

Share |

Articol vizualizat de 4850 ori

19 Mai 2011