Editorial
NICI MĂCAR NICOLAE CEAUŞESCU NU MAI POATE SALVA ROMÂNIA
Nimic nu mai poate salva turismul românesc. Nici măcar celebra şi controversata frunză, care trebuia să se constituie într-un brand menit să dea un imbold ieşit din comun străinilor să ne viziteze ţara. În aceste condiţii, cei de la Putere s-au gîndit la o altă formulă. Şi nu s-au gîndit rău. Le-a trecut prin cap să-i pună pe străini pe urmele lui Nicolae Ceauşescu, în condiţiile în care tot mai mulţi români regretă vremurile de dinainte de decembrie 1989, făcînd din fostul conducător al României un adevărat erou. Nicolae Ceauşescu a rămas în memoria poporului său prin ceea ce a construit şi a lăsat în urmă în această ţară. În rest, s-a ales praful de tot ceea ce putea constitui amintirea vieţii sale personale. Primul obiectiv devastat a fost locuinţa sa din Cartierul Primăverii, de unde aşa-zişii revoluţionari au luat totul. Se ştie că în casa lui Nicolae Ceauşescu erau luate pe inventar tablouri şi sculpturi de valoare, ce nu-i aparţineau, evident, dar care au dispărut ca prin minune.
Locuinţele copiilor şi ale rudelor apropiate ale fostului preşedinte al României au avut aceeaşi soartă. Pînă şi modesta căsuţă de la Scorniceşti, din care şi-a luat zborul către lume cel ce avea să devină primul preşedinte al acestei ţări, a fost asaltată, cu o furie ieşită din comun. La fel s-a întîmplat şi cu mormintele din dealul comunei, unde îşi dormeau somnul de veci părinţii lui. Nici măcar balconul de la fostul Comitet Central nu poate fi vizitat, pentru că turistul ar trebui să treacă prin biroul actualului ministru de Interne, instalat exact în locul de unde fostul preşedinte conducea ţara. Mai este trecută pe listă temuta Închisoare Doftana, care i-a găzduit totdeauna cu plăcere pe comuniştii ilegalişti, dar nici acolo nu se poate intra, pentru că fortăreaţa este gata să se dărîme. În aceste condiţii, singurul loc prin care s-ar mai putea trece ar fi cazarma de la Tîrgovişte, cu zidul ei criminal, în faţa căruia Nicolae şi Elena Ceauşescu au primit în trupurile lor sute de gloanţe. Aşadar, am rezolvat-o şi cu Nicolae Ceauşescu.
Nu acelaşi lucru se poate spune despre ţările din jurul nostru. La Sofia continuă să reprezinte o atracţie sicriul în care se află trupul neînsufleţit al primului lider comunist bulgar, Gheorghi Dimitrov, la fel de vizitat ca şi Mausoleul lui Lenin de la Kremlin. La Budapesta există acel Memento Park, avînd 42 de piese de artă din trecutul comunist şi unde domină, mai ales, statuile uriaşe ale lui Vladimir Ilici Lenin, Karl Marx, Friedrich Engels sau Bela Kuhn. Nu acelaşi lucru se întîmplă cu Muzeul Terorii din Capitala ungară, pentru că lumea s-a cam săturat să vadă atrocităţile prefabricate pe seama comuniştilor. Mai vesel este Trenuleţul Copiilor, amintind de anii pionieratului. La Praga stîrneşte atenţia buncărul nuclear din Oraşul de Aur, dar mai ales muzeul dedicat fostului preşedinte ceh Vaclav Havel, cunoscut dramaturg şi un autentic luptător împotriva relelor regimului trecut. Amatorii de amintiri deosebite sînt atraşi de maşinile socialiste Nysa 522, care îi poartă, la Varşovia, pe un traseu ce include Piaţa Constituţiei şi fostul Palat I. V. Stalin, devenit astăzi Palatul Culturii şi al Ştiinţei. Mult mai interesante sînt însă pentru ei mărturiile legate de Sindicatul „Solidaritatea” şi de legendarul ei lider, Lech Walesa. Probabil că orice străin ajuns în Polonia şi-ar dori o întîlnire cu fostul electrician de la Gdansk şi preşedinte al ţării sale, laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Şi în Bulgaria sînt multe de văzut, iar totul începe cu o cravată roşie de pionier, oferită acelora care fac Turul „Comunismului”, cu o trecere obligatorie prin cartierul muncitoresc „Drujba”. Mulţi se întreabă de ce în asemenea circuite nu figurează şi celebrul perimetru de la poalele Muntelui Vitoşa, unde locuiau liderii bulgari din perioada socialismului, un fel de Cartier al Primăverii din Bucureşti. Cu siguranţă, cele două locuri au avut aceeaşi soartă. Au fost invadate de profitorii tranziţiei, care le-au şi „măritat” de mult. În Bulgaria, Palatul Naţional al Culturii, purtînd altădată numele fiicei ultimului conducător socialist bulgar, Ludmila Jivkova, găzduieşte cea mai mare sală de congrese din Balcani, aici desfăşurîndu-se impresionantele mitinguri ale prieteniei româno-bulgare.
Aşadar, alţii au ce arăta. Noi, ca într-un blestem, pentru că ne-am bătut atîta joc de tot ceea ce a făcut Ceauşescu pentru această ţară, nu putem beneficia nici măcar de urmele trecerii lui fizice pe acest pămînt. Acum, românii oropsiţi de soartă plîng la mormîntul său. După ce am distrus turismul făcut de Nicolae Ceauşescu, după ce am concesionat pînă şi miraculoasele ape minerale de la Olăneşti, acum am dori să-i ducem pe străini la zidul de la Tîrgovişte. N-ar fi decît să ne mai facem încă o dată de rîsul lumii...
DUMITRU AVRAM







