Editorial
Maşina Dacia a învins tranziţia
Autoturismul Dacia a împlinit zilele trecute 43 de ani. Într-un fel, această mîndrie a industriei româneşti a salvat aşa-zisul capitalism dîmboviţean. O tranziţie nefericită a reuşit să distrugă întreaga industrie şi întreaga agricultură românească. „Dacia” a scăpat ca prin minune. A fost, poate, ca o răzbunare, de dincolo de moarte, a lui Nicolae Ceauşescu. „Dacia” s-a născut sub semnul unui miracol şi poate că asta e explicaţia pentru care ea a învins timpul şi toate nenorocirile care s-au abătut asupra acestei ţări. Zeci de mii de oameni şi-au cîştigat o bucată de pîine de pe urma „Daciei”. Înainte de decembrie 1989, cine lucra acolo se putea socoti un om fericit – salariu mare, stadii de pregătire la Uzinele „Renault”, atît pentru muncitori, cît şi pentru ingineri. În plus, cei de la Colibaşi asigurau Service-ul autoturismului „Dacia” din Africa şi pînă în America Latină. Naşterea „Daciei” este legată de numele a doi mari oameni politici ai vremii, generalul Charles de Gaulle şi Nicolae Ceauşescu. „Dacia” a luat naştere în anul 1966, avînd la bază un acord între autorităţile româneşti şi producătorul francez de automobile „Renault”, acord ce prevedea asamblarea unui model al acestei maşini sub o marcă românească. Ceauşescu a insistat ca noul produs să poarte frumosul nume de „Dacia”, iar francezii nu au avut nimic împotrivă. Însăşi construcţia Uzinei de Autoturisme de la Colibaşi a înregistrat un mare record al timpului, fiind realizată în doar un an şi jumătate. La 1 iulie 1968 – aşadar la puţin timp de la vizita istorică făcută în România de preşedintele francez Charles de Gaulle – au început testele la cele 217 staţii de lucru din uzină, pentru ca, în 20 august acelaşi an, să debuteze producţia modelului „Dacia 1100”. Primul automobil produs la Colibaşi i-a fost făcut cadou aceluia care îl merita cu prisosinţă – Nicolae Ceauşescu. Nişte tineri gazetari, care continuă să se alimenteze din prejudecăţile legate de perioada de dinainte de decembrie 1989, spun că fostul şef al Statului Român n-ar fi condus niciodată acest automobil, pentru că nu ştia să şofeze. Ei, bine, l-am văzut personal pe fostul şef de stat la volanul acestei „Dacii”, în drum spre Snagov sau spre Scroviştea. Dovadă că, nu întîmplător, Ceauşescu a ţinut atît de mult la construcţia unei asemenea uzine în România. La începutul anilor ’70 am umblat cu o maşină „Dacia 1100” în mai multe ţări ale Europei, împreună cu prietenul meu, doctorul în chimie Dinu Nistor, piteştean la origine şi ginere al fostului prim-ministru român Ilie Verdeţ, a cărui fiică mai mare, Doina, studia la Universitatea din Zürich. În Elveţia sau în Italia, lumea se uita la această maşină nu ca la o curiozitate, cum se întîmplă astăzi cu întreaga Românie, ci cu un interes vădit. De multe ori, eram însoţiţi zeci de kilometri de alte autoturisme, pentru că oamenii vroiau să vadă dacă această maşină chiar merge şi poate să pătrundă pe autostrăzile Occidentului. „Dacia” a generat performanţe şi în cursele de automobilism, unul dintre cei mai cunoscuţi piloţi români care i-au dat strălucire fiind Nicu Grigoraş. Din 1968 şi pînă în 1972, au fost produse cca. 44.000 de autoturisme „Dacia 1100”. Pentru acele vremuri, vorbim de un adevărat record, greu de egalat şi astăzi. „Dacia” s-a bucurat atunci şi se bucură şi astăzi de o deosebită căutare, inclusiv pe piaţa occidentală, în ţări precum Germania sau Anglia. Autoturismul dorit de Nicolae Ceauşescu se vinde în 40 de ţări. Foarte interesantă este şi diviziunea legată de producţia de autoturisme a fostelor state socialiste ale Europei de Est în anii ’60. „Fiatul” avea să ajungă în Iugoslavia, „Lada” în URSS şi „Renault”-ul în România. O altă minciună care continuă să circule în presă este că, la 23 august 1969, atunci cînd pe porţile uzinei de la Colibaşi ieşea cea de-a doua maşină românească, „Dacia 1300”, Ceauşescu ar fi spus: „Perfectă pentru idioţi!”. În primul rînd că un asemenea cuvînt nu intra în limbajul fostului şef al Statului Român. În al doilea rînd, Ceauşescu a înţeles, la vremea lui, austeritatea cu totul altfel, diametral opus decît o înţeleg cei de astăzi. A circulat ani de zile într-o „Dacie 2000”, avînd la bază autoturismul „Renault 20”, într-o coloană care nu depăşea mai mult de 4 autovehicule. Au trecut 43 de ani, iar cei de lîngă Piteşti se pot lăuda că autoturismul „Dacia” a fost singurul care n-a ajuns astăzi un morman de fiare vechi. Fericiţii de altădată de la Colibaşi s-au transformat în nemulţumiţii de astăzi de la Mioveni (pînă şi numele localităţii schimbîndu-se între timp). Din păcate, localitatea Mioveni a fost, la începutul acestui an, pe un ger năpraznic, gazda unei impresionante manifestaţii anticapitaliste, la care au participat peste 10.000 de oameni. De fapt, „Dacia” de astăzi nu mai este decît în parte românească. Din anul 1999, Grupul „Renault” a preluat 51% din capitalul întreprinderii. Marea performanţă a Uzinelor „Dacia” rămîn cele peste 4 milioane de autoturisme pe care le-a fabricat în 43 de ani...
DUMITRU AVRAM







