Judecătorul Ion Popa, de la Curtea de Apel Bucureşti, dezvăluie în cartea sa despre „eşecul CSM” faptul că un candidat la Consiliu, băut fiind, a dansat pe masă ca să-şi distreze colegii din alte ţări. Cin’ să fie?

Judecătorul Ion Popa, de la Curtea de Apel Bucureşti, a scos de curînd o carte, publicată de Editura „Universul Juridic”, al cărui titlu vorbeşte de la sine: „Consiliul Superior al Magistraturii din România – De la succes instituţional la eşec funcţional”. Lucrarea surprinde prin dezvăluirile din culisele CSM, într-o manieră argumentată cu numeroase articole de presă, din Lumeajustitiei.ro, „Ziua”, „Gardianul”, „România liberă”, „Gîndul” etc., avînd ca mesaj faptul că în prezent se cam face ce vrea prin Consiliu, imaginea acestuia degradîndu-se din cauza acţiunilor membrilor şi personalului care îl compun.

În mod inspirat, cartea este presărată cu caricaturi ale celebrului Puiu Găzdaru, care expun ipostaze grăitoare despre anumite stări de lucruri din CSM. Judecătorul Ion Popa este un foarte bun cunoscător al sistemului judecătoresc, el deţinînd, de-a lungul anilor, funcţii-cheie: şef al Resurselor Umane din Ministerul Justiţiei, secretar general al CSM, inspector general judecătoresc, dar şi conducător de instanţe.

Miza lucrării - reputaţia

magistraţilor şi a CSM

Plecînd de la marea victorie a magistraţilor, care în 2004 au reuşit, prin Legile Reformei Justiţiei de atunci, să edifice poate cel mai independent şi potent (ca atribuţii) Consiliu din toate statele europene, autorul evidenţiază cîteva dintre cauzele care au făcut ca un „major succes instituţional” să alunece spre eşec funcţional, „prin derapaje de concepţie, strategie şi atitudine ale decidenţilor din cadrul CSM.” Judecătorul Popa dă multe exemple, preluate din presă şi verificate apoi în sistem, subliniind: „Criticile pe care le-am formulat aici, pe alocuri severe, nu au la bază speculaţii, ci fapte şi date statistice. Studiul nu urmăreşte demonizarea unor persoane ori instituţii (…), dar nu iartă urîţenia chipului Guvernului magistraţilor din România, aşa cum acesta a fost cioplit de cei care au acţionat şi au vorbit în calitate de guvernanţi timp de 6 ani, în perioada 2005 – 2010”. Una din cauzele care au afectat evoluţia CSM este, în opinia autorului, lipsa unor instrumente legale, care să dea posibilitatea filtrării candidaţilor la CSM, pe criterii care ţin de reputaţia lor, de problemele profesionale şi disciplinare, de trecut, astfel încît să poată fi stopată accederea în Consiliu a unor „reprezentanţi nedemni ori vulnerabili, ori beneficiari ai unor conjucturi favorabile de natură socială, politică şi/sau mediatică”. La capitolul „vulnerabilitate”, judecătorul Ion Popa l-a indicat pe actualul preşedinte al CSM, Horaţius Dumbravă, pentru cunoscutul incident cu pozele dintr-un restaurant apărute în presă. Cine este oare magistratul care dansează băut pe masă? În lucrarea sa, Ion Popa publică o caricatură care înfăţişează un magistrat dansînd pe o masă, printre sticle şi pahare, pentru a distra colegi din alte ţări europene. În textul din subsolul caricaturii se precizează: „Participînd la un seminar profesional într-o altă ţară, un coleg al nostru, magistrat, a găsit de cuviinţă ca, din inerţia unei inspiraţii de sorginte bahică, să distreze asistenţa internaţională, dansînd pe masă. Acelaşi magistrat a considerat apoi ca pe ceva firesc să îşi depună candidatura pentru a fi ales membru CSM în campania din anul 2010, fapt ce dovedeşte cît de necesar ar fi o filtrare a candidaturilor pentru funcţia de membru al Consiliului”. Din păcate, însă, numele magistratului-dansator nu este menţionat de autor, astfel încît rămînem la nivelul speculaţiilor.

Inspecţia şi plenul

CSM - măsuri disciplinare discreţionare

Situaţia Inspecţiei Judiciare a CSM este analizată la rîndul ei, pe zeci de pagini, fiind date exemple de tratamente diferite faţă de un magistrat sau altul, ori de măsuri imorale şi ilegale. Cu precădere din timpul mandatului fostei şefe a Inspecţiei CSM, Valeria Dumitrache (o adevărată catastrofă), care, pentru „meritele sale”, a fost promovată ca judecător la Înalta Curte. Este criticat faptul că, în cazul magistraţilor care lucrează sub stres şi tensiune permanente, Inspecţia şi membrii CSM au luat în unele cazuri decizia de excludere din magistratură, ca sancţiune disciplinară, a unor asemenea persoane, deşi acestea trebuiau analizate din punct de vedere medical, şi nu sancţionate. Cazul judecătoarei căreia „i s-au furat ovulele” este menţionat la acest capitol. Alte date de maxim interes din elaborata lucrare a judecătorului Ion Popa puteţi citi procurîndu-vă cartea.

ADINA ANGHELESCU,

RĂZVAN SAVALIUC

Share |

Articol vizualizat de 3694 ori

12 Apr 2011