INCOMPETENŢĂ ŞI CORUPŢIE

Într-un raport recent, Comisia Europeană se arată deosebit de îngrijorată în legătură cu absorbţia fondurilor europene de către România. Sînt folosite cuvinte dure, precum minciună, fraudă, prefăcătorie. Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, i-a solicitat premierului Emil Boc ca la începutul viitoarei sesiuni parlamentare să se prezinte în faţa Legislativului pentru a da explicaţii în acest sens. Totul a pornit de la faptul că noi nu am reuşit decît o rată de 3% în ceea ce priveşte atragerea acestor fonduri. De 4 ani şi jumătate, ţara noastră plăteşte incomparabil mai mult către bugetul Uniunii Europene decît reuşeşte să atragă. Şi Banca Mondială semnala faptul că programele finanţate din fonduri europene sînt înlocuite, în mod nepermis, cu acelea susţinute de la bugetul de stat, care nu sînt atît de riguroase şi de transparente. Nici discuţia legată de înfiinţarea unui aşa-zis Minister al Absorbţiei Fondurilor Europene nu are nici un fel de consistenţă, fiind mai degrabă o găselniţă menită să dea satisfacţie unor persoane care vor neapărat să ocupe funcţii înalte. În raportul amintit se vorbeşte de coordonarea fondurilor UE de către o persoană, la nivel ministerial, din apropierea primului-ministru, începînd cu data de 1 august 2011. Aşadar, nici vorbă de crearea unui departament special. Jenantul episod Botiş continuă să atîrne greu de grumazul României, din momentul în care fostul ministru al Muncii era dovedit că trimitea, cu multă largheţe, fonduri europene către firma soţiei sale. Raportul Comisiei Europene vorbeşte de acţiuni care să îmbunătăţească stabilitatea instituţională, în sensul adoptării de criterii de transparenţă şi merit atunci cînd este vorba de atribuirea funcţiilor de management. Se pune un accent deosebit pe prevenirea şi depistarea oricărui conflict de interese care ar putea apărea în ceea ce priveşte administrarea fondurilor europene. „Gardianul” fondurilor comunitare, OLAF (Oficiul European Antifraudă), cercetează în prezent, pentru suspiciunea de fraudă, 61 din 64 de dosare de acordare de fonduri UE-SAPARD. Nu e de mirare că instituţiile europene îşi exprimă deschis serioasa îngrijorare legată de modul în care organismele administrative şi judiciare din România (DNA, Agenţiile de Plăţi, ministerele) colaborează cu OLAF-ul, multe dintre documentele prezentate de autorităţile române fiind menite, mai degrabă, să mascheze anumite deturnări de fonduri UE, decît să prezinte realitatea aşa cum este. Cu o asemenea situaţie s-au confruntat autorităţile de la Bruxelles atunci cînd era vorba de relaţiile cu Grecia. După cum se ştie, această ţară este acum în pragul falimentului, iar intrarea în incapacitate de plată a Atenei nu are cum să nu se răsfrîngă şi asupra României. În timp ce ne paşte pericolul foametei, aşa-zişii specialişti din agricultură continuă să declare că România va avea, în acest an, o producţie record. Ca potenţial agricol, împreună cu Republica Moldova, ţara noastră s-ar afla pe locul al doilea în Europa, după Franţa. Dacă este aşa, cum se explică atunci lipsa legumelor şi a fructelor româneşti din pieţe, dar, mai ales, preţurile exorbitante ale acestora? Sînt români care n-au avut bani să-şi cumpere un kilogram de cireşe, de caise sau de piersici, iar sezonul lor este pe cale de a se încheia. Dacă are un ban în buzunar, omul cumpără mai degrabă doi cartofi, o roşie şi o ceapă, uitîndu-se lung la pepenii care se strică în bătaia arşiţei nemiloase care a pus stăpînire pe România...

DUMITRU AVRAM

Share |

Articol vizualizat de 3449 ori

20 Iul 2011