Ieşirea din recesiune este o glumă

Guvernul de la Sofia a anunţat zilele acestea că Bulgaria a înregistrat o creştere economică de 2,5% în primul trimestru al acestui an. Puterea de la Bucureşti sare în sus de bucurie, proclamînd ieşirea din recesiune, cu o creştere mai mult decît firavă, de 0,6%. Este mai mult decît o glumă, este vorba, pur şi simplu, de o dezinformare a populaţiei. Dacă i-ar lua în serios pe guvernanţi, românii s-ar putea îmbăta cu apă rece. Din fericire, n-o mai fac de cîţiva ani buni, pentru că văd pe pielea lor cum am ieşit noi din recesiune. În realitate, între cele două nu există nici un fel de diferenţă, iar ceea ce se întîmplă la noi este, de fapt, o adîncire a crizei. Faptul că nu producem mai nimic se vede cu ochiul liber. Din păcate, nici capitalul străin nu are prea multe motive să vină în România. Investiţiile străine directe s-au ridicat în primul trimestru al acestui an la 379 milioane de euro, cu 18,3%  mai puţin decît în perioada corespunzătoare a lui 2010. În timp ce guvernanţii anunţă aşa-zisa ieşire din recesiune, românii mor pe capete. Populaţia ţării a scăzut în numai o lună, din februarie pînă în martie cu aproape 7800 de persoane, fiind înregistraţi 16.000 de nou-născuţi şi peste 23.500 decedaţi. Numărul copiilor cu vîrsta  sub un an care au decedat în luna martie a fost de 166, rata fiind de asemenea faţă de februarie. Criza se resimte şi la oficiile de stare civilă: în martie au fost 3219 căsătorii, cu 1174 mai puţine faţă de luna precedentă. Şi divorţurile au fost mai multe, în timp  ce numărul nou-născuţilor se micşorează dramatic. Sînt cifre care vorbesc mai mult decît grăitor despre starea profundă de criză, materială şi morală, în care se află societatea românească.

          Revenind la criză şi la diversiunile legate de recesiune, trebuie spus clar că  ascunderea adevărului  nu presupune îndepărtarea automată a răului. La noi poate fi vorba, în plus, nu numai de încercare de manipulare a populaţiei, dar şi de o ignoranţă condamnabilă, cu atît mai mult cu cît aceasta din urmă vine din partea celor care ar trebui să ducă ţara într-o direcţie bună.  Criza este întregul, iar recesiunea este numai o parte a crizei. O criză  se poate produce fără recesiune, dar o recesiune fără criză nu este posibilă. În anul 1975, analiştii economici de la publicaţia  „New York Times” au fost primii care au vorbit despre faptul că două trimestre de scădere economică pot duce la recesiune tehnică şi, două trimestre consecutive de creştere economică înseamnă ieşire din recesiune. Nu toată lumea împărtăşeşte, totuşi, o asemenea viziune uşor simplistă asupra lucrurilor, fiind vorba de un proces complex care ia în considerare mai multe aspecte şi variabile economice. Mai aproape de adevăr sînt cei de la Biroul Naţional de Cercetare Economică (NBER) din SUA, care definesc recesiunea drept „un declin semnificativ al activităţii economice la nivel naţional, care durează mai mult decît cîteva luni şi este vizibil prin scăderea Produsului Intern Brut, a veniturilor reale ale populaţiei, a numărului de angajaţi din economie, a producţiei industriale şi a vînzărilor cu amănuntul şi cu ridicata”. O asemenea definiţie se potriveşte cum nu se poate mai bine realităţilor româneşti de astăzi. Aşadar, nu numai că n-am ieşit, dar sîntem în plină recesiune şi în plină criză economică. Proclamarea ieşirii din recesiune pe baza celor două trimestre de creştere economică firavă este nu numai nereală, dar şi foarte riscantă. Oamenii au tot dreptul să se gîndească la faptul că salariile lor vor reveni imediat la situaţia  de dinainte de reducerea acestora cu 25%, că vor creşte pensiile şi vor fi reduse taxele. Specialiştii spun că  şi o creştere economică de doar 1,5% în 2012 nu va permite ridicarea reală a nivelului de trai, cu atît mai mult cu cît România va avea de înfruntat şi un an electoral extrem de costisitor...

DUMITRU AVRAM

Share |

Articol vizualizat de 4061 ori

18 Mai 2011