Cum este distrus patrimoniul urbanistic al Capitalei

Jumătate din documentaţiile de urbanism emise de Primăria Bucureşti, Consiliul General şi Consiliile de Sector, dar şi o mare parte din autorizaţiile de construcţie sînt ilegale, în majoritatea cazurilor permiţîndu-se înălţimi mai mari pentru clădirile ridicate, decît prevede legea. O amplă analiză asupra modului haotic în care se construieşte în Bucureşti a fost întocmită de Asociaţia „Salvaţi Bucureştii”, intitulată „Sinteza mecanismelor instituţionale deficitare care produc distrugerea patrimoniului”. Acest raport va fi prezentat Comisiei Europene. Raportul Asociaţiei „Salvaţi Bucureştii” conţine în detaliu metodele utilizate de diferite instituţii ale statului prin care este încălcată Legea privind protejarea Patrimoniului Naţional, fapt care a dus la un adevărat haos în materie de urbanism în Capitală. Astfel, „Direcţia de Cultură Bucureşti a emis zeci de avize ilegale, tipul de ilegalităţi cel mai frecvent fiind avizarea unor înălţimi şi a unor densităţi de construire superioare celor permise de documentaţiile de urbanism, dar şi emiterea de avize, pentru care nu Direcţia, ci Ministerul Culturii este competent”. De asemenea, „Jumătate din documentaţiile de urbanism întocmite de Consiliul General în Bucureşti sînt ilegale”. În acelasi timp, se poate observa „incidenţa mare a autorizaţiilor de construire emise ilegal de Primăria Municipiului Bucureşti”.

Peste tot blocuri, peste înălţimea legală

În cea mai mare parte, această documentaţie la nivelul Bucureştilor are aceeaşi hibă: acceptarea unor înălţimi mult prea mari pentru clădirile construite. De asemenea, în raport este criticată şi „emiterea de autorizaţii de către Primăria Capitalei în regim de urgenţă, fără ca situaţia să o impună”, dar şi faptul că „la peste jumătate din lucrările de construire-desfiinţare lipseşte panoul obligatoriu conform legii”. Raportul atrage atenţia şi asupra faptului că nu funcţionează instituţia controlului. „Ministerul Culturii are atribuţii de control asupra Direcţiei de Cultură Bucureşti, însă nu îşi exercită această atribuţie. Inspectoratul de Stat în Construcţii nu şi-a exercitat controlul asupra documentaţiilor şi autorizaţiilor decît în procent de 15%. Prefectul Bucureşti atacă în instanţă discreţionar şi în procent mic actele ilegale. Nici una dintre instituţii nu opreşte lucrările fără panou de şantier, aşa cum prevede legea”, se mai spune în analiza Asociaţiei „Salvaţi Bucureştii”.

Dezastrul din urbanism: Direcţia de Cultură Bucureşti

În raport sînt prezentate mai multe exemple de acte ilegale emise de Direcţia de Cultură Bucureşti, din 2008 pînă în zilele noastre. Astfel, Tribunalul Bucureşti, printr-o Decizie din 1 martie 2009, constata ilegalitatea Avizului 1073 din 17 septembrie 2008 pentru Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) din Strada Icoanei 2-8, care prevedea construirea unui imobil de 45 de metri înălţime, deşi regulamentul zonei stabilea un maxim de 16 metri. „Mai mult, Direcţia a emis acest aviz după ce, în prealabil, se adresase, prin Nota 691SMI/29 mai 2008, Ministerului Culturii, spunînd că emiterea avizului nu este de competenta Direcţiei, ci a Ministerului, întrucît terenul se afla în vecinătatea unui monument istoric clasa A (este vorba de Şcoala Centrală)”, se arată în raport. Un alt exemplu: Avizul 1235/22.10.2008 pentru PUD din Strada Icoanei 11-13, care a fost desfiinţat prin sentinţa judecătoarească a Tribunalului Bucureşti, în Dosarul 24113/3/2009. Acest PUD prevedea construirea unui imobil P+4, deşi legea stabilea o înălţime de doar 10 metri. Alt PUD emis în mod ilegal de Direcţia de Cultură Bucureşti este cel din Strada Armenească 32, colţ cu Strada Latină. În Dosarul 25102/3/2009, Tribunalul constata ilegalitatea avizului dat pentru această construcţie. PUD prevedea construirea unui bloc de 21 metri înălţime, deşi regulamentul zonei acceptă doar 10 metri înălţime. De asemenea, Tribunalul Bucureşti a desfiinţat Avizul 15/Z/9 ianuarie 2009 pentru PUD din Strada Căminului 24B, din zona protejată Parcelarea Baicului, unde construcţia avizată era de 16 metri înălţime, deşi, legal, nu putea depăşi înălţimea de 10 metri. Direcţia de Cultură Bucureşti a emis o serie de avize de construire, deşi competenţa îi revenea Ministerului Culturii, în condiţiile în care era vorba despre zone protejate din Patrimoniul Naţional. Exemple: 1) PUD din Strada Dumbrava roşie, nr. 3, o zonă protejată, aici fiind monumentul Parcul Ioanid, prevedea un imobil de 21 metri înălţime, deşi, potrivit regulamentului zonei protejate, se acceptau maximum 10 metri; 2) PUZ din Strada Doamnei 7-9, aflată în zona de protecţie a Băncii Naţionale şi a Bibliotecii Naţionale a României; 3) PUZ din Strada Muzeelor nr.22, deşi se află în zona de protecţie a monumentului Biserica Adormirea Maicii Domnului; 4) PUZ din Strada Menuetului nr.4, deşi se află în zona de protecţie a Muzeului de Artă Populară; 5) PUZ din Strada Gheorghe Manu nr. 7, deşi se află în zona de protecţie a monumentului Casa Niculescu-Dorobanţu din Strada Gheorghe Manu nr. 9;  6) Avizul 1032/24.09.2009 pentru demolarea imobilului din Strada Aviatorilor nr. 92, deşi se află în zona de protecţie a Parcului Herăstrău; 7) Avizul 153/19.02.2009 penru demolarea imobilului din Strada Eremia Grigorescu nr.1, deşi se află în zona protejată a Parcului Ioanid; 8) Avizul 994/12.08.2008 pentru construirea unui imobil P+7 peste imobilul din Strada Gutenberg nr. 3, deşi se află în zona de protecţie a Bisericii Gorgani, 9) Avizul 651/14.07.2010 pentru imobilul din Şoseaua Kiseleff, nr. 39, deşi se află în zona de protecţie a Casei Titulescu.

Peste jumătate din avizele emise de Consiliile de Sector sînt ilegale

Raportul Asociaţiei „Salvaţi Bucureştii” prezintă şi un tabloul din anii 2007-2008 al avizelor de urbanism ilegale emise de Consiliile locale ale Sectoarelor din Bucureşti. Toate aceste informaţii se bazează pe date furnizate de Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC). Astfel, potrivit acestor date, fiecare Consiliu local emite anual aproximativ 1.000 de PUD-uri, din care ISC verifică cca. 150, iar în urma controlului se constată că peste 75 sînt ilegale. Pentru 2007, la ISC se constată că la Sectorul 1, în urma verificărilor făcute, 33 de PUD sînt ilegale; la Sectorul 2, din 21 PUD controlate 19 sînt în afara legii; la Sectorul 3 – 65 verificate, 41ilegale; la Sectorul 4 – 17 verificate, 9 ilegale; la Sectorul 6 – 12 verificate, 6 ilegale. Nu există date pentru Sectorul 5. Pentru 2008: Sectorul 1 – 17 verificate, nici o ilegalitate; Sectorul 2 – 37 verificate, 29 ilegale; Sectorul 3 – 61 verificate, 49 ilegale; Sectorul 4 – 2 verificate, 2 ilegale; Sectorul 5 -7 verificate, 6 ilegale. Nu există date pentru Sectorul 6.

Numeroase autorizaţii de construcţie, anulate în instanţă

Analiza Asociaţiei „Salvaţi Bucureştii” cuprinde şi numeroase exemple de autorizaţii de construcţie emise în ultimii ani de Consiliile locale şi Primăria Capitalei, care au fost anulate în instanţă. În topul ilegalităţilor la nivelul autorizaţiilor de construcţie se află Sectoarele 2 şi 3. Exemple la Sectorul 2: Autorizaţia 1309/64 din 2008 pentru imobilul din Strada Armenească nr. 32, care a fost anulată prin Sentinţa civilă nr.1232 din 14 aprilie 2010 de Curtea de Apel Bucureşti; Autorizaţia nr. 165/2.03. 2009 pentru imobilul din Strada Popa Petre nr. 5, ce prevedea P+5 etaje, deşi legal nu era decît P+2 etaje; Autorizaţia nr.680/1 iunie 2009 din Strada Icoanei nr.11-13 pentru un bloc P+4, deşi legea stabilea doar P+2; Autorizaţia de desfiinţare nr.1649 din 30 decembrie 2008 pentru imobilul din Strada Maria Rosetti nr.38, fără aviz de la Ministerul Culturii. Exemple la Sectorul 3: Autorizaţia nr. 578/12 mai 2008 pentru un imobil din Strada Dudeşti nr.94, un P+5 şi Autorizaţia nr. 631 /23 mai 2008 pentru un imobil la aceeaşi adresă de P+7 – cele două autorizaţii au fost desfiinţate prin Decizia judecătorească definitivă a Curţii de Apel din 11 noiembrie 2010, însă înainte de pronunţare Primăria Sectorului 3 a emis o altă autorizaţie, pentru aceeaşi adresă, de imobil P+8 etaje, ca apoi, la două zile după Decizia judecatoarească, Primăria Sectorului 3 să emită o a patra autorizaţie de construcţie pentru un bloc P+9 etaje; Autorizaţia nr.680/1 iunie 2009 pentru un imobil de 32 metri înălţime, deşi legal nu erau decît 16 metri.

COSTEL OPREA

Share |

Articol vizualizat de 3509 ori

26 Mai 2011