Editorial
BĂNCILE STRĂINE NE LASĂ CU OCHII ÎN SOARE
România este tot mai săracă. Ne-am repezit să-i aducem pe bancherii străini la noi, iar acum şi aceştia ne lasă cu fundul în baltă. Banca Naţională a Austriei a recomandat limitarea finanţărilor în Est, iar Raiffeisen ia în calcul şi părăsirea unor ţări. Ne-au luat şi banii, şi petrolul. Să nu fi ştiut aşa-zişii noştri guvernanţi cît de lacome sînt sistemele bancare? Nimeni nu vine să te ajute, toţi se folosesc de tine, după care te lasă cu ochii în soare. Altfel cum s-ar explica primele de sute de milioane de dolari sau de euro pe care şi le acordă anual marii bancheri, sejururile lor exorbitante, organizate pentru calmarea creierelor atît de solicitate de matematica manipulării şi a fraudelor? Sînt aceleaşi bănci care îţi dădeau credite pe buletin şi care acum vin şi-ţi iau casele.
Ferească Dumnezeu să primeşti un telefon de la vreo societate de-asta internaţională - mai ales de telefonie -, să fii întrebat ceva şi să spui, în mod neinspirat, da”, că nici nu ştii ce surprize te aşteaptă. Un contract nou, condiţii poate mai proaste, oricum, la cele mai mari preţuri. O instrucţiune emisă de Banca Centrală Austriacă precizează că băncile din această ţară ar trebui să-şi reducă liniile
de finanţare oferite subsidiarelor lor din regiune. Unde este Banca Naţională, cea care îi socoteşte pe români lipsiţi de inventivitate, drept pentru care îi şi lasă la cheremul tuturor învîrtiţilor veniţi din cele patru zări? Declaraţia-şoc a şefului Raiffeisen, una din cele mai puternice bănci austriece prezente pe piaţa românească, avea să vină imediat şi să confirme hotărîrea de a-şi lua catrafusele din România. Cum o va face şi Nokia, şi cum au făcut-o şi alte multinaţionale, care ne-au lăsat pînă şi fără fabrici de ciocolată. În loc să producem noi fosta Poiana”, atît de cunoscută şi de bună, o cumpărăm de la bulgari. Ce diferenţă în modul de a gîndi practic lucrurile între Puterea de la Bucureşti şi cea de la Sofia, care pînă mai ieri nu ieşea din cuvîntul Moscovei! Cînd veneau în România, bulgarii nu ştiau ce să-şi mai cumpere de îmbrăcat, inclusiv vestitele helănci de nylon. E adevărat, au fost momente cînd noi ne întorceam de acolo cu brînză şi cu kilograme de boabe de cafea, dar cine şi-ar fi putut imagina să ajungem astăzi să căutăm pasta de dinţi bulgărească, pentru că este cea mai ieftină, dar şi mai bună decît cele care se găsesc pe la noi? Revenind la cei de la Raiffeisen, trebuie să mai spunem că aceştia iau în calcul şi retragerea din Ungaria, deşi nici acolo băncile nu o duc prea bine. Raiffeisen are în ţara vecină active de 5,9 miliarde de euro, iar subsidiara sa este a cincea de pe piaţa locală. În total, austriecii de la Raiffeisen sînt prezenţi pe 16 pieţe din Europa Centrală şi de Est, precum România, Cehia, Belarus sau Albania. În Serbia, deţin a 8-a bancă, în Slovenia a 10-a, iar în Belarus a 5-a. În România se aflau pe locul 4 la jumătatea acestui an. În timp ce presa internaţională relua declaraţia şefului băncii austriece, colegul acestuia din România dădea asigurări că sugestia băncii centrale de la Viena nu va afecta la prima vedere” filiala locală. Ăştia, după ce că ne fură, ne mai iau şi de proşti! Adică la a doua vedere” tot pleacă din România.
Reprezentantul unei alte bănci austriece, BCR, din Grupul Erste, recunoaşte însă că există o mare presiune din partea băncilor-mamă asupra filialelor locale. Uite aşa te zăpăcesc ăştia de cap, unul dîndu-ţi o gură de oxigen, iar celălalt un pumn direct în plex. Aderarea României la UE a presupus, printre condiţiile de îndeplinit, privatizarea sistemului bancar. În 2004, Austria deţinea preşedinţia UE, motiv de a obţine profituri uriaşe în această ţară binecuvîntată de Dumnezeu, bună de pus la rană, dar şi de muls. Dacă astăzi vă pregătiţi cumva să lăsaţi economia României nefinanţată, o vom considera ca un act lipsit de fair-play”, le bate obrazul austriecilor şeful statului, iar pe aceştia îi doare în cot. Nici nu vor să mai audă aceşti lacomi de bani de buletin de român. Pur şi simplu, nu mai vezi o leţcaie de la ei. Ce dacă economia românească se sugrumă? N-are decît s-o facă. Şi pentru ca totul să fie pe neînţelesul românilor, iată şi declaraţia dată de un viceguvernator al BNR, luat în calcul, la un moment dat, pentru postul de premier: Avem interese comune cu băncile-mamă, iar o eventuală reducere masivă a sumelor ar putea, din cauza unei creşteri economice mai reduse, să influenţeze calitatea bilanţurilor băncilor locale. Acest lucru va avea efecte negative inclusiv la nivelul grupurilor. Vom vedea ce se întîmplă mai departe, vom avea dialoguri cu instituţii din alte ţări”. N-am înţeles nimic. În timp ce marele nostru finanţist o scaldă, austriecii sînt mult mai clari şi mai la obiect. Iată ultima instrucţiune venită de la Banca Centrală din Viena. Aceasta recomandă băncilor UniCredit Bank, Erste şi Raiffeisen Bank International, prezente şi în România, creşterea creditării pentru subsidiarele din Europa de Est, doar cu condiţia dezvoltării unei refinanţări locale sustenabile. Adică raportul dintre credite şi depozite să fie sub 110%. Aţi înţeles, da?
DUMITRU AVRAM
de pe ziarul tricolorul






