Editorial
ACTA EST FABULA Maria Diana Popescu, Agero
Horă mare la poalele Bucegilor! Alteţa sa, Franks, cu căciulă şi manta romanească, s-a lăsat dus la un chef cu lăutari. Şi cu ce spor muşca din miel şi cu ce ravnă bătea hora noastră! M-am prins de unde erau găurile de aerisire in tălpi. O clipă mi-a trecut prin minte că lupul cu blană de oaie se va indrăgosti de spiritul romanesc, şi, dat afară de mai marii lumii pentru obrăznicie, va cere cetăţenie romană şi-l vom vedea curand in Piaţa Universităţii scandand: afara cu F.M.I. şi cu mafia financiară!. Cei care moşesc finanţele in ţara noastră au fript un miel la proţap, au tăiat un porc, au adus cea mai curată ţuică. Şi dă-i şi petrece sub căciula cu urechi, in timp ce criza gazelor a prins guvernul in pantaloni scurţi, poporul flămand şi desculţ, cu perspectiva unui trăi in iurte, ca eschimoşii. Cine a achitat nota de plată a conferinţei pe teme culinare? Statul, Franks sau boss-ul de la taxe? F.M.I.-ul, care trebuie să comunice strict instituţional cu guvernul, a fost compromis prin gestul alteţei sale. N-a fost suficientă gaura din pantof, ne-a arătat acum şi o ruptura in cotul moralei.
Ce mai contează?! ACTA este fabula! Furnici pe carambul unei cizme, sunt de veacuri, aceiaşi, romanii spectatori. Şi am impresia că pentru actori şi sufleori, la sediul suprem, de unde se iau deciziile in numele umanităţii, etnobotanicele şi alcoolul se găsesc gratis langă automatele de cafea. Nu prea am nţeles de ce ACTA fără plebicist. Oricum, cu sau fără vreun acord, in Romania cei interesaţi pot afla de cate ori ai respirat ntr-o zi. Avem cele mai multe servicii secrete din Europa şi, pentru că sunt secrete, nu le ştim numărul. Nimic nu le scapă acestor urechi sofisticate care ascultă şi indosariază. Să o luăm metodic: ministere, interne, externe, armată, poliţie, procuratură, investigaţii fraude, securitatea datelor, a transmisiilor, invăţămant, sănătate, crima organizată, economia, societatea civilă, statistica, notariatele, administraţiile locale, consiliile judeţene, comunale et caetera, atat de multe sunt, incat nişte poliţai in plus la internet sunt floare la ureche. Cu atata securitate acasă, nu-i mare lucru incă o aderare (semnată cu degetul, ca neştiutorii de carte), care se ocupă cu datul muştelor afară din grădină. Sau poate că ACTA, cea mai recentă găselniţă poliţienească, declanşează urmărirea celor care urmăresc. in fine, capitalismul are foarte multe piste de exterminare, după cum se reflectă in traiul nostru. Dictatorii fac ce vor cu ţara şi cu lumea. De ce n-ar fi dictatură şi in lumea virtuală? Lipsa transparenţei in jurul acordului, precum şi unele prevederi abuzive, au starnit deja reacţii şi proteste vehemente in randul societăţii civile şi pe-fir. Olanda, Estonia, Cipru, Slovacia şi Germania au refuzat semnarea tratatului. Romania a pus degetul de la mana unui funcţionar pe blat, fără să ştie cu ce se mănancă. intrebat de presă ce cuprinde, ministrul nostru a afirmat că nu ştie. Să nu fi aflat că este un pericol la adresa libertăţii individului şi a democraţiei? Ca orice acord, va conţine capitole pozitive, la vedere, dar va lăsa loc şi multor abuzuri. ACTA le va da dreptul să verifice dacă programele care echipează calculatorul sau telefonul mobil au licenţă, pretext sub care unei autorităţi i se conferă dreptul de a pătrunde in intimitate, fără mandat. inseamnă că se vor crea noi locuri de muncă, cele despre care tot aminteşte premierul, adică specialiştii in abuzuri. ACTA, cumva un frate mai mic al lui SOPA, este un proiect internaţional ce prevede reguli stricte şi absurde cu privire la libertatea din spaţiul internetului.
Lumea digitală va fi verificată la sange, bun-inţeles, cu urmări grave: amenzi sau privare de libertate. Orice element copyrighted prezent in fotografii, imagini, filme, melodii, va fi protejat. in concluzie, Ant Counterfeiting Trade Agreement, semnat de mai multe ţări, pune in pericol libertăţile universale şi cea mai rapidă şi utilă cale de informare a internetul. Aşadar, guvernul a dat clic pe latinescul ad acta (de spus la dosar) şi pe cateva măsuri populiste de batjocură pentru popor, care nu vor reduce sărăcia. Este ca şi cum m-aş duce la o benzinărie şi acolo mi-ar umple rezervorul cu văzduh. in Romania, pe langă hrană, pană şi medicamentele se cumpără pe datorie. Bătranii şi bolnavii cronici se milogesc prin farmacii ca să ia raţia de pastile pe caiet, pană cand soseşte poştaşul cu pensia umilitoare. Doctorii tot mai scumpe, oameni tot mai săraci şi bolnavi tot mai mulţi din cauza sărăciei. Că romanii nu mai au bani să se trateze, reiese din faptul că aproape 2000 de farmacii din ţară sunt in faliment sau insolvenţă. Că sărăcia vieţuieşte in bună regulă in ţară, o spun statisticile, din care reiese că avem cele mai multe persoane care se hrănesc la cantinele pentru săraci.
Morala? Feriţi-vă de cei care ies la horă imbrăcaţi in manta de oaie jupuită!
Cand mantaua domnească este din piei de oaie,/ Atunci judecătorii fiţi siguri că despoaie.
Maria Diana Popescu







