AEROPORTUL DIN CLUJ-NAPOCA UN NOU CAZ DE CORUPŢIE „APOSTU”?

Dezvoltarea accelerată din ultimii ani a municipiului Cluj-Napoca, scandalos de favorizată în comparaţie cu alte oraşe din România are la bază în special implicarea persoanelor cu interese politice în zonă din poziţia privilegiată de decidenţi în funcţii cheie în guvernele din ultimele mandate, a prins pe picior greşit autorităţile locale, într-o capcană a congestionării şi a limitării fizico-geografice pentru a dezvolta unele proiecte de anvergură.

Populaţia uzuală, de 325.000 locuitori, a crescut mult prin afluxul de mână de lucru, necesară obiectivelor industriale înghesuite într-un areal geografic gâtuit de dealurile ce împrejmuiesc oraşul. Măsurile primăriei, de exemplu, de fluidizare a traficului auto, cu stabilirea de sensuri unice pe unele străzi a rezolvat, oarecum, problemele blocajelor. La orele de vârf, însă, ca să treci dintr-o parte în alta a oraşului este o reală aventură, de cel puţin 60 de minute, aspecte ce s-au răsfrânt extrem de nefast asupra timpului necesar pentru a ajunge la Aeroportul Cluj-Napoca. Însă nu doar despre această problemă a timpului discutăm acum, ci despre cum un grup de interes local, compus din politicieni, decidenţi din administraţia judeţului Cluj şi ai Aeroportului Cluj-Napoca, aflaţi în relaţii de cointeresare cu unele companii private, prăduiesc sume enorme fără ca cineva să-i tragă la răspundere. Deocamdată.

Totul a început şi continuă în jurul pistei de aterizare-decolare, proiect util în anumite limite de altfel. Pista actuală se confruntă cu grave probleme de securitate, se află în condiţii tehnice precare, necorespunzătoare pentru dimensiunile şi greutatea aeronavelor de medie capacitate, de 72 tone şi 180 locuri, ceea ce pune la grea încercare siguranţa şi securitatea fiecărui zbor, Toţi o ştim şi se tace! Doamne fereşte de altceva! Pista din păcate, însă realitatea trebuie spusă, nu are perspective certe, legale şi geografice pentru extinderea dorită la 3.500 m.

Survolarea oraşului, la aterizare sau decolare, pe lângă poluarea sonoră care aduce mari neplăceri şi emoţii populaţiei, aduce şi nemulţumiri tot mai vocale în rândul operatorilor aerieni, prin obligativitatea de a respecta înălţimile de siguranţă impuse de OACI. Mai mult, H.G.R. nr.674/28.06.2007 obligă autorităţile din Cluj să pună în practică Directiva Parlamentului şi a Consiliului Uniunii Europene nr.2002/49/CE privind interzicerea zborurilor la Aeroportul din Cluj între orele 22⁰⁰ şi 06⁰⁰ pentru a se încadra în evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental impus de legislaţia UE asupra mediului din vecinătatea aeroporturilor. În acest cadru restrictiv pista de 2.100 m a devenit insuficientă pentru o aterizare în condiţii sigure, deoarece avioanele pun roţile abia pe la mijlocul pistei, iar pentru ca să nu cadă în afara pistei ori în râul Someş folosesc din plin frânele aerodinamice şi mai ales frânele pe roţi! E real! Pe lângă disconfortul vădit al pasagerilor aceste procedee tehnice aduc cheltuieli mari companiilor aeriene generate de înlocuirea pieselor din sistemul mecanic de frânare, care se uzează mult mai mult ca la oricare alt aeroport din ţară.

Presiunea firească a operatorilor aerieni pentru condiţii tehnice şi de securitate mai bune la Aeroportul Cluj, cu toate investiţiile enorme în echipamente şi aerogară sunt blocate definitiv tocmai de incapacitatea de extindere fizică a pistei care, cu toate că în timp, de la 1.850 m, a fost ulterior mărită la 2.100 m, cât este azi. Pentru o operare care să corespundă noilor restricţii ar fi nevoie de o pistă de 3.200 m, într-un spaţiu care, din păcate, nu există, dar megalomania preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj şi a grupului de firme din spatele lui forţează construirea unei piste de 3.500 m, în condiţii financiare care frizează absurdul, prin costurile colaterale necesare asigurării lungimii dorite pentru pistă.

Dar, să le luăm pe rând. Aeroportul Cluj a fost construit în anul 1932, într-un loc ales parcă după principiul de a trage cu arcul lui Ştefan ce Mare astfel că, unde a căzut săgeata s-a construit pista de 1.850 m lungime şi 30 m lăţime într-o zonă afectată permanent de ceaţă, cel puţin la fel de densă ca la bătălia de la Podul Înalt.

Prin măsurile pregătitoare de aderare a României la Uniunea Europeană în anul 2003 s-a promulgat Legea 203, în care la Anexa nr.3 au fost menţionate cele 13 aeroporturi civile de interes strategic în reţeaua TEN-T, din totalul de 17 aeroporturi civile din România. Astfel, aeroporturile Otopeni, Băneasa, Constanţa, Timişoara, Cluj, Iaşi, Oradea, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Bacău, Arad şi Târgu-Mureş figurau pe lista de interes a statului român în dezvoltarea reţelei europene de transport aerian. La acea dată aeroportul Cluj avea doar 103.000 pasageri/an, fiind cu mult sub limita de 250.000 pasageri/an, necesară în mod obligatoriu pentru a corespunde criteriilor U.E. de a fi catalogat drept aeroport de interes regional. În atare condiţii, respectabilul Puşcaş Vasile, ministrul Integrării Europene la acea vreme, dar şi unul dintre capii troicii locale, având informaţii asupra reţelei TENT-T şi a posibilităţilor de orientare preferenţială a fondurilor europene către Aeroportul Cluj prin poziţia sa ocupată vremelnic, a acţionat pentru a elimina alţi concurenţi zonali, sens în care a promovat la numai două luni după apariţia Legii 203, Ordonanţa de Urgenţă nr.93/09.10.2003, prin care aeroportul Târgu-Mureş şi Aeroportul Satu-Mare dispăreau din Anexa 3, fără nici o explicaţie. Singura lor „vină” era ca prin poziţie şi potenţial puteau concura măreţul şi utilul (pentru unii!) proiect de la Cluj, lovind în interesele populaţiei din cele 2 judeţe şi din vecinătatea acestora.

Cine este naiv ar crede că domnul Puşcaş, mânat de patriotismul local, şi nu e condamnat, a dat un sprijin divin dezvoltării ulterioare a Aeroportului Cluj. Lucrurile nu sunt tocmai aşa cum par. Stimabilul Puşcaş şi grupul său păstoresc mai mult sau mai puţin din umbră societatea comercială de construcţii „NAPOCA”. Ei bine, aţi ghicit, că lucrările care au urmat la Aeroportul Cluj au fost date cu dedicaţie, în procent de 90%, doar firmei „Napoca” şi nu pe bani puţini. D.N.A. Cluj se pare că ştie ceva.

Lucrările la pistă, pentru extinderea de la 1.850 m la 2.100 m, au fost făcute numai de un grup de firme agreat, la un cost cu 112 Euro mai mult pe m² faţă de cel adjudecat, şi cum au fost peste 8.000 m², se pare că s-au palmat nu mai puţin de 1 milion de Euro, prin devize supraevaluate.

Dar această manevră cică a fost doar aperitivul pentru aceeaşi băieţi deştepţi lipiţi de „NAPOCA” care au inventat, periodic, cu acordul preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Tişe Alin, reparaţii anuale la pista Aeroportului Cluj, care are nu mai puţin de 63.000 m². Până acum s-au făcut deja vreo 12.000 m² de reparaţii, lăsând însă şi pe viitor o gură de oxigen pe criza asta. Dacă vom calcula că „NAPOCA” a executat lucrările de reparaţii, până acum, cu 145 Euro/m², cu 58 Euro mai mult pe fiecare m² decât era normal, la cei 12.000 m², orice copil din clasa a III-a vă va spune că s-ar fi palmat alţi 700.000 Euro.

Dar să nu disperăm, că balta are peşte şi aeroportul plânge la ordin că are nevoie de lucrări. Aşa că la Aeroportul Cluj s-a mai purces la extinderea platformei de parcare avioane, de aproximativ 20.000 m², unde aceeaşi băieţi deştepţi au palmat încă 1.300.000 de Euro. Acuz costurile aberante, nu nevoia de extindere a platformei în cauză.

Aşa-i că până acum sumele sună bine? Dar staţi aşa, că asta nu-i tot.

Au urmat câteva mărunţişuri, cum ar fi construcţia aerogărilor, unde, deşi Ordinul Arhitecţilor din România indică că lucrările se pot executa la 1.100 Euro/m², băieţii deştepţi de la „NAPOCA” le-au executat cu 650 Euro/ m², în plus. Pentru ei. Oare de ce ? Şi dacă măsuraţi aerogările, vreo 2.500 m² şi încă ceva, o să ameţiţi la calculul sumelor palmate, în valoare de 4.750.000 Euro, din cei 26.000.000 Euro plătiţi cu largheţe de stimabilul Tişe, prin conducerea aeroportului Cluj-Napoca. Cine a furat din banii publici? La cine au ajuns banii? Curtea de Conturi ce face?

La acestea s-au mai adăugat şi alte năzbâtii făcute, prin intermediari, cum ar fi cumpărarea echipamentului de balizaj categoria a II-a, dar care nici astăzi, la câţiva ani de la instalare nu se poate utiliza decât la o categorie inferioară. Şi aici au fost câteva sute de mii de Euro cu care gaşca s-a lăfăit în concediile din Tenerife.

Îngălbeniţi de perspectiva implacabilă că Aeroportul Transilvania Târgu-Mureş, Aeroportul Sibiu şi mai ales Aeroportul Braşov, deşi doar în fază de proiect le poate lua faţa, ca aeroport regional, că aici e miza, băieţii noştri deştepţi din Cluj pun de un tun baban prin realizarea extinderii pistei Aeroportului Cluj, la 3.500 m. Practic, ştiu toţi specialiştii că proiectul nu se poate realiza, pentru că într-un capăt sunt blocurile, iar în partea cealaltă este Someşul. Cu toate acestea, băieţii „NAPOCA” vin cu soluţia mutării cursului râului Someş, cu 100 milioane de Euro pe banii Administraţiei Bazinale Ape „Someş-Criş”. Alt scenariu inutil şi păgubos. V-aţi prins, nu-i aşa, că lucrarea este destinată să fie executată de către constructorii societăţii comerciale „NAPOCA”, de unde, circa 3 milioane de Euro se pot palma în anul electoral 2012.

Şi ca filmul absurdităţii să fie complet, şoseaua de centură a Clujului, ce cu atâta mândrie ne-a prezentat-o premierul acum câteva săptămâni ca realizare deosebită din banii publici, va trebui demolată şi repoziţionată pe alocuri, pentru că extinderea pistei trece taman pe acolo. Nu-i aşa că-i foarte eficientă investiţia centurii, care la nici o lună de la inaugurare va fi parţial demolată, aruncându-se pe apa „Someşului” o bună parte din cei 19 milioane de Euro? Dar care-i problema, când din afacerea asta câştigă şi gaşca „Napoca” pe puţin alţi 500.000 de Euro ?

Sper că nu v-aţi plictisit cu calculele, pentru că mai urmează câteva elemente de forţă. Aeroportul Cluj are nevoie de mult teren pentru a-şi extinde pista la 3.500 m. Şi de unde teren, deoarece în zonă tot pământul a ajuns, pe ponturi, în proprietatea unor patroni privaţi, unul mai dubios ca altul, care au cumpărat acum 6 ani cu 1,5 Euro/ m² , şi-l vând lui Tişe, de la Consiliul Judeţean Cluj, pentru extinderea pistei aeroportului cu 135 Euro/ m² , că, de, statul trebuie muls în numele unei investiţii absurde. Interesant e că o parte din ei au apucat de şi-au construit strategic câte o fundaţie pentru căsuţe sau făbricuţe, pe baza autorizărilor de construcţie, eliberate de primarii Clujului. Aşa justifică preţul aberant. Ingenios, nu? Şi dacă elevul din clasa a III-a vă calculează valorile, la cei 1.122.000 m² , se câştigă, nu-i aşa, imensa sumă de 160 de milioane de Euro !!! Şi cine-i dă? Păi Tişe şi cei afiliaţi la gaşcă. Şi de unde? Din banii publici, ai proştilor plătitori de taxe şi impozite, că doar nu l-a apucat generozitatea pe Tişe, să vină cu bani de acasă. Acum, altfel înţelegem cazul prezentat de postul Realitatea TV, din 03.01.2012, privind obstacolul M.Ap.N. cu cazarma părăsită din zona care blochează construcţia pistei de 3.500 m. Este doar un alt caz din seria abuzurilor şi prostiilor făcute de onorabilii administraţiei din Cluj, pe banii noştri. Grav este că nu au asigurate terenurile necesare pentru realizarea pistei, nici pe cele care sunt ale armatei şi nici pe cele ale privaţilor, nu au deviat cursul Someşului şi nici nu au modificat noua centură de ocolire ca să se poată realiza investiţia, conform legilor. Totul e un şir de ilegalităţi, strigătoare la cer. Nici dacă le realizează faptic cheltuind încă 3-4 miliarde de euro în plus, tot nu vor putea utiliza construcţia la parametri proiectaţi, pentru că este imposibil să se obţină omologarea pistei la condiţii de minim categoria II OACI, astfel că nici Boc nici altcineva, chiar dacă fac abuzuri peste abuzuri, nu pot să determine aparatura să funcţioneze normal. Apoi, restricţiile de zbor pe timpul nopţii la Aeroportul Cluj, între orele 22⁰⁰ -06⁰⁰, nu pot fi modificate până când, în mod absurd bineînţeles, nu se demolează jumătate din blocurile din Cluj-Napoca şi nu se reclădesc în altă parte, pentru a se face culoar de zbor conform normelor U.E. Operatorii aerieni nu vor fi tocmai mulţumiţi să plătească taxe de aeroport mai mari ca să-şi amortizeze investiţiile proprii şi să trebuiască să zboare cu restricţii, context în care, cu siguranţă, se vor orienta la alte aeroporturi vecine, iar investiţia lui Tişe ar fi greu de explicat opiniei publice şi instituţiilor de resort. E logică concluzia şi atunci apare întrebarea halucinantă de ce se insistă să se pompeze bani cu nemiluita în Aeroportul Cluj, ca posibil aeroport regional, când se ştia de la început că nu pot extinde pista după pofte absurde, megalomane? Răspunsul este unul singur: ca să fure din bani publici şi europeni până mai sunt la butoane.

La toate aceste „afaceri-ţepe” la bugetul public s-a adăugat contravaloarea pierdută a altor 10 variante de proiect tehnic pentru extinderea pistei, ce au fost plătite degeaba cu generozitate de Aeroportul Cluj, cu acordul lui Tişe, dar care nu au putut fi puse în practică din cauze tehnice obiective pe care proiectanţii le-au sesizat, în mod onest, responsabil. Dar cum Tişe are mare influenţă în Guvern, a solicitat, în termeni duri, conducerii S.C. „IPTANA” S.A. Bucureşti pur şi simplu să-i pensioneze pe şeful de proiect şi pe directorul de resort care exprimau realitatea cum că nu se poate sări peste unele etape tehnologice şi că este nevoie ca toate condiţiile legale trebuiesc să fie îndeplinite înainte ca să se înceapă construcţia aberantă a unei piste de 3.500 m². Dar ce-i mai îngrijorător şi grav totodată este că nici până astăzi nu există un proiect tehnic finalizat cu o soluţie avizată pentru extinderea pistei. În ciuda acestui fapt, băieţii penali au pus de o nouă licitaţie. Tot penală. Şi ca nu cumva fraierii concurenţi să le strice jucăria, băieţii „NAPOCA” au spus că licitaţia este doar „cadru”, urmând ca în continuarea celor trei ani să se decidă. Eroare! Licitaţia, la valoarea estimată de peste 70 milioane de euro, conform OUG 34/2006, trebuia să fie o licitaţie internaţională. Dar cum să faci o licitaţie internaţională, când nu există încă un proiect tehnic finalizat, nu sunt luate aprobările şi avizele necesare, şi mai ales nu sunt bani, iar oficialii U.E. pot pune întrebări incomode. Şi cred că o să ne taxeze cât de curând, U.E. nu iartă nimic.

Interesant este că licitaţia „cadru” anunţată de Aeroportul şi Consiliul Judeţean Cluj pentru extinderea pistei are ca surse indicate la finanţare şi fonduri UE! Ne gândim că grupul din Cluj ştie că una din condiţiile de bază în acordarea fondurilor UE este obţinerea avizului de mediu. E un miracol că încă se permite ca decolarea şi aterizarea să se facă pur şi simplu pe deasupra oraşului, razant peste blocuri, de rămâi stană de piatră! Se va obţine acest acord de mediu doar dacă nu-l scrie şi semnează abuziv chiar Boc, ca „primaru”, întrucât HGR nr.674/2007 este tot în vigoare la fel ca şi directiva parlamentului UE 2002/49/CE. Noi clujenii vedem zilnic spectacolul aerian, aterizările în special, când avioane imense trec la 10 m de ultimul etaj al blocului. E înfricoşător de-a dreptul.

La fel, banii UE vor fi alocaţi doar dacă beneficiarul are titlul de proprietate pe tot terenul pe care doreşte să realizeze proiectul. Ce titlu că nu este nici un metru pătrat de teren pentru proiect? Dar, „care-i problema?”, par să spună băieţii deştepţi. Lângă aceste aspecte elementare, băieţii „NAPOCA” ignoră cu desăvârşire legislaţia statului român şi cu precădere Legea 50/1991 şi Legea 456/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, unde autoritatea publică locală, în speţă Tişe, ar fi trebuit să realizeze planul de urbanism zonal, în care aceste dezvoltări ale Aeroportului Cluj să fie trecute, alături de celelalte proiecte deja iniţiate, pe terenurile respective de proprietarii de drept. După realizarea PUZ-ului, la 365 de zile, se poate spune că proiectul dezvoltării Aeroportului este sau nu, acceptat. Verificaţi aceste date şi o să vă îngroziţi câte încălcări de legi descoperiţi. Totul pentru a face rost de bani pentru gaşcă! Din banii noştri plătiţi prin taxe şi impozite.

La atâtea nereguli s-au sesizat şi alţi reprezentanţi ai mass-mediei din Cluj, dar care pentru îndrăzneala de a-i fi deranjat de băieţii deştepţi ai lui Tişe, sunt anchetaţi de structuri obediente puterii. Pomparea aiurea şi ineficientă de bani în Aeroportul Cluj este ca şi cum ai fura planificat, cu nesimţire. Se ştia de la început că pista Aeroportului Cluj nu se poate extinde pe actualul amplasament, care să asigure siguranţă şi securitate aeronautică, dar se insistă mai departe, pentru hoţia de bani din fondurile publice, făcându-se experimente care de care mai periculoase, ce în aviaţie nu se iartă. Unicul scop este de a se „sparge” banii publici de către băieţii „NAPOCA”, care după un timp o să apară ca o fată mare, care n-au mâncat usturoi şi nici gura nu le miroase spunând că este nevoie de construirea de la zero a unui nou aeroport regional, undeva în altă parte, invocând cu cele mai ştiinţifice argumente ipoteza că actuala locaţie nu mai e bună. Şi acesta este adevărul! Şi asta după ce tot ei au păcălit guvernanţii să bage o grămadă de bani în reamenajarea aeroportului pe amplasamentul existent. La toată afacerea în continuare, bineînţeles, ca S.C. „NAPOCA” va lua partea leului din lucrări. Licitaţia cu cântec obţinută de „NAPOCA” în alianţa cu ICCO Braşov şi firma de garsonieră „GEO ARC” Bucureşti confirmă faptul că totul este conform planului stabilit anterior „ţara arde, iar baba se piaptănă”. Adică, fură! Exact ce spune strada în aceste zile!

Şi dacă din tragedia cazului preşedintelui polonez nu se trage nici o pildă, atunci nu e de bine. Se ştie că mulţi pasageri, speriaţi şi zdruncinaţi de aterizările pe pista aeroportului din Cluj evită total să mai plece de pe acest aeroport, le-a ajuns.

Datele şi faptele din relatare se pot accesa de orice doritor de pe internet, la fel hotărârile Consiliului Judeţean Cluj, BVC-ul Aeroportului Cluj depusă până nu demult la Direcţia Finanţelor Publice Cluj, la fel site-ul vechi şi nou al aeroportului Cluj şi puteţi afla fără efort relatările reprezentanţilor companiilor de construcţii care au concurat la un moment dat cu S.C. „NAPOCA” la licitaţii, pierzând aparent inexplicabil, dar planificat, se pare de fiecare dată, fapt pentru care mai nou nici nu se mai prezintă la licitaţiile organizate de către Aeroportul Cluj, cunoscând câştigătorul dinainte, cine altul dacă nu S.C. „NAPOCA”. Se încalcă grav cadrul concurenţial, însăşi legea şi se fură ca în codru. Poate Consiliul Concurenţei se va sesiza şi îşi va face datoria. Documentele de licitaţii şi deconturile „umflate” se pot consulta la sediul Aeroportului Cluj dacă se reuşeşte să se treacă de refuzul arogant al conducerii ce are în Guvern şi Consiliul Judeţean Cluj un suport fără limite tipic camarilei la care încă organele de control fac plecăciuni slugarnice şi umblă în vârful picioarelor ca să nu-i supere. Cazul „APOSTU” se pare că nu le-a ajuns. Recent, Tişe, băiat ce se crede prea deştept, a lansat preşedinţilor consiliilor judeţene limitrofe un proiect tălâmb şi aiuristic de a construi de la zero, un nou aeroport undeva înspre Dej. E ca un autodenunţ acest demers pentru că recunoaşte oficial cum că, şi o spun sincer, din păcate, Aeroportul Cluj-Napoca nu se poate dezvolta mai mult, atât din cauză că pista nu se poate extinde niciodată la 3.500 de metri, dar mai ales datorită restricţiilor de zbor peste oraşe impuse de U.E., fapt ce va duce la transformarea acestui frumos aeroport într-unul de importanţă strict zonală, nu regională.

Şanse în acest sens are Târgu-Mureşul ori Satu-Mare. Ori Oradea. Cel mai aproape de Cluj-Napoca e Târgu-Mureşul, la nici 95 de km, dar dacă s-ar finaliza autostrada „Transilvania”, s-ar parcurge această distanţă în maxim 35 de minute, ceea ce e mai mult decât acceptabil. Un parteneriat poate ar fi cea mai înţeleaptă cale.

Aş încerca să fac un exerciţiu de logică comparată între modul în care se iau deciziile în România şi Germania atunci când este vorba de cheltuirea responsabilă a banilor publici.

În Germania, de exemplu, s-ar moderniza şi extinde pista Aeroportului din Cluj-Napoca la maximum posibil de 2.450 m, s-ar urgenta tronsonul de autostradă până la Târgu-Mureş şi categoric Aeroportul „Transilvania” Târgu-Mureş, ar fi sprijinit de Guvern şi judeţele învecinate, inclusiv Cluj, să fie modernizat şi transformat în aeroport regional. Chiar condus de Consiliul Judeţean Cluj, care ar fi problema? Cei din Mureş am aflat că au tot terenul necesar, au proiectele depuse, însă sunt blocaţi la finanţare prin unele ministere via Tişe - „NAPOCA” cu tot felul de „strâmbe” şi sesizări mincinoase. Nu se ştie până când însă. De U.D.M.R. depinde totul. Oricum această variantă financiară, cu toate etapele, e mult mai ieftină decât devierea Someşului, demolarea parţială a şoselei de centură a Clujului şi plata samsarilor de terenuri din vecinătatea aeroportului Cluj-Napoca. În Germania sigur ar alege varianta „Târgu-Mureş, aeroport regional”.

Ce va fi la noi? Tare mă tem că logica deciziei va fi diferită de cea din Germania.

Invităm, aşadar, D.N.A şi toate instituţiile care sunt plătite să stârpească hoţia, corupţia şi grupurile de interese şi, în mod deosebit, mass-media de oriunde, să investigheze modul fraudulos în care s-au cheltuit şi se vrea a se cheltui zeci de milioane de euro din banii publici şi ai U.E. în unele lucrări inutile şi aberante, ilegal fundamentate tehnic şi funcţional, la Aeroportul din Cluj-Napoca sub patronajul Consiliului Judeţean Cluj.

În final, d-le preşedinte Tişe, noi, cetăţenii judeţului Cluj, ne cerem scuze că nu putem produce atât cât puteţi fura dvs. împreună cu prietenii dvs.

Gheorghe Florea

Share |

Articol vizualizat de 890 ori

24 Ian 2012